În zilele de 4-5 iunie 2012 o delegaţie a Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, compusă din secretarul CEC, Andrei Volentir, şi doi funcţionari din cadrul aparatului, Ion Pirojuc şi Serghei Iaţco, a participat la cea de-a noua conferinţă europeană a autorităţilor responsabile de organizarea alegerilor cu tema: „Soluţii inovatoare pentru alegeri” care s-a desfăşurat la Tallinn, Estonia. Evenimentul a fost organizat de către Comisia de la Veneţia în cooperare cu Comitetul Electoral Naţional din Estonia.
La conferinţă au participat în jur de 100 persoane – reprezentanţi ai autorităţilor electorale din 23 state (Armenia, Austria, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia şi Herzegovina, Estonia, Georgia, Germania, Kazahstan, Lituania, Mexic, Republica Moldova, Olanda, Norvegia, Federaţia Rusă, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Tunis, Ucraina, Marea Britanie), precum şi membriai instituţiilor internaţionale şi altor organizaţii, cum ar fi: OSCE/ODIHR,International IDEA (Suedia), ACE : The Electoral Knowledge Network (Reţeaua de Cunoştinţe Electorale, Marea Britanie), Everyone Counts Inc., E-Voting.CC– Competence Center for Electronic Voting and Participation, OSCE Project Co-ordinator in Ukraine, SCYTL Company (Spania), Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei.
Lucrările conferinţei au fost deschise de domnul Haikz Sibula, preşedintele Comitetului Electoral Naţional din Estonia după care a adresat un cuvînt de salut domnul Djani Bukikkio, preşedintele Comisiei de la Veneţia.
Conferinţa a fost structurată în 3 sesiuni plenare şi grupuri de lucru. Sesiunile plenare au avut ca teme:
Prima sesiune: Listele alegătorilor şi internetul
Prima sesiune s-a referit la listele electorale electronice şi noile tehnologii ce facilitează înregistrarea alegătorilor, avantajele şi dezavantajele aplicării acestora, în cadrul căreia au susţinut intervenţii reprezentanţii ţărilor cu performanţe înalte în acest domeniu:
„Înregistrarea electronică conform domiciliului şi înregistrarea alegătorilor în Austria”, – aceasta a fost tema intervenţiei domnului Gregor Venda, sef-adjunct al Direcţiei Alegeri a Ministerului Federal de Interne al Austriei, care a vorbit despre tipurile de alegeri care se desfăşoară în ţara sa, divizarea administrativă a Austriei, menţionînd că există 2357 de municipalităţi. Vorbitorul a relevat că listele se creează în felul următor: Ministerul Federal de Interne împreună cu registrul populaţiei creează un registru al alegătorilor, listele actuale fiind păstrate permanent de administraţiile publice locale care în mod obligatoriu de 2 ori pe an, la 10 februarie şi 10 august, le transmit spre verificare Direcţiei Alegeri a Ministerului Federal de Interne, iar aceasta (direcţia) le verifică şi le compară cu registrul format din datele preluate de la registrul populaţiei. Dificultăţile întîmpinate sînt legate de faptul că în registrul populaţiei nu există un număr unic de tipul IDNP ca în Republica Moldova şi din această cauză nu pot fi create automat liste ale alegătorilor.
Nina Kulyaşova, membru al Comisiei Electorale Centrale a Federaţiei Ruse, s-a referit la „Practica creării listelor electorale şi perspectivele îmbunătăţirii lor în Federaţia Rusă”, specificînd că listele sînt ţinute şi actualizate de către administraţiile publice locale care au în structura lor un organ specializat. Implementarea Registrului de stat al alegătorilor a început în anul 2005, iar în prezent el funcţionează pe deplin, fiind actualizat permanent. Datele din registrul de stat al alegătorilor sînt create din datele din registrul de stat al populaţiei şi din alte registre, ţinute de Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor de Interne, Starea civilă etc., acestea actualizîndu-se automat odată în zi. Informaţia se trimite pe trepte: de la localităţi la raion, de la raion la unitatea administrativă superioară şi odată în 3 luni la Moscova, şi invers. La ultimul scrutin a fost testată verificarea online a cetăţenilor în listă, dar procedural era foarte complicată, cetăţeanul fiind nevoit să se înregistreze, abia după aceasta avea dreptul să se verifice în listă.
A desfăşurat tema„Experienţa Estoniei în înregistrarea alegătorilor” Arne Koitme, consilier în Comitetul Electoral Naţional din Estonia. Crearea registrului electronic al alegătorilor a început în anul 1999, registrul fiind creat şi menţinut de Ministerul de Interne în colaborare cu o firmă privată. Ţinerea listelor este similară Republicii Moldova: cu 30 de zile înainte de scrutin ele se generează, se tipăresc si se distribuie birourilor electorale.
O altă intervenţie i-a aparţinut reprezentantului Albaniei,domnul Ălmas Svekis, expert în domeniul listelor electorale şi sistemelor de adrese . Tema abordată de el a fost „Crearea registrului electronic al alegătorilor în Albania”.Vorbitorul a făcut o scurtă prezentare a istoricului creării registrului electronic, menţionînd că pînă nu demultAlbania a avut liste foarte rele din mai multe cauze, una fiind migraţia internă a cetăţenilor. Oamenii din interiorul ţării permanent îşi schimbau domiciliul şi, pentru a se pune la evidenţă, erau nevoiţi să se adreseze de mai multe ori la primărie, alţii, foarte mulţi la număr, nici nu se adresau, fiindcă asta le dădea numai bătaie de cap şi nimic folos din asta nu aveau. Atunci în Albania nu exista nici un registru al populaţiei. Finanţaţi de donatori străini, în Albania s-au creat baze de date centrale pentru toată populaţia, s-a efectuat digitalizarea tuturor registrelor civile, fiecărui cetăţean i s-a atribuit un număr unic personal şi s-au creat registre ale adreselor care au permis generarea automată a listelor electorale. La moment registrul alegătorilor se creează din registrul populaţiei şi cel al străzilor.
După prima sesiune plenară au derulat sesiunile de lucru pe grupuri. Grupul de lucru la care a participat delegaţia Republicii Moldova a dezbătut probleme ce ţin de accesul la datele din listele electorale. Subiect de discuţii aprinse au constituit limitele informaţiei care poate fi afişată în internet. Participanţii au încercat să răspundă la întrebări, precum ce date pot fi afişate în internet şi ce nu poate fi adus la cunoştinţă publică, care drept este mai presus: dreptul de a vota sau dreptul ca datele personale să nu fie afişate public, la care părerile s-au divizat. De exemplu, Azerbaidjanul afişează toate datele despre toţi alegătorii pe pagina web şi respectiv orice alegător poate să verifice pe orice alt alegător din listă, în Georgia fiecare alegător se poate verifica doar pe sine în lista electorală, iar în Ucraina alegătorul îşi poate verifica doar datele sale din lista electorală şi doar pe varianta de pe hîrtie.
A doua sesiune: Instruirea on-line şi experienţa naţională
Reprezentantul Lituaniei, doamna Kristina Berzina, a povestit despre experienţa din ţara sa privind folosirea tehnologiilor noi pentru pregătirea persoanelor încadrate în procesul electoral. Astfel, s-a creat un curs „Pas cu pas” pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale pe care orice doritor putea să-l treacă. Cursul era format din exemple cu imagini foto şi materiale video, care la sfîrşit avea şi un test cu acordarea punctelor acumulate. Vorbitoarea a menţionat că acest curs era preconizat pentru membrii birourilor electorale, dar putea fi utilizat şi de către observatori sau orice cetăţean al ţării.
Mai departe a urmat exemplul Estoniei. La ei, de asemenea, există un curs creat pe site-ul Comitetului Electoral Naţional pe care orice doritor putea să-l treacă.
La finalul sesiunii a susţinut o prezentare Adolfo Cayuso, expert în alegeri, care a vorbit despre cursurile BRIDGE, ce este BRIDGE, ce instrumentar se foloseşte la aceste cursuri, de cine a fost conceput şi unde se derulează.
A treia sesiune: Numărarea manuală şi electronică a voturilor
Discuţiile din cea de-a treia sesiune s-au axat pe aspecte ce ţin de lupta cu falsificarea alegerilor şi permiterea votării electronice, rolul instituţiilor electorale şi rolul observatorilor.
O intervenţie cu tema „Verificarea votării pe internet: practica Estoniei” a susţinut-o domnul Sven Heiberg, colaborator al Centrului de Tehnologii şi Programe al Estoniei, care s-a referit la ultimul scrutin şi că 25% din voturile valabile au fost date pe internet. El a menţionat că autorităţile electorale, şi în deosebi Comitetului Electoral Naţional, se bucură de toată încrederea cetăţenilor.
Kristin Bull, consultant principal al Ministrului administraţiilor locale şi dezvoltării regionale al Norvegiei, în intervenţia sa intitulată „Verificarea votării electronice în Norvegia”, a relevat că votarea electronică se foloseşte în cadrul a 10 % din secţiile de votare din ţară, iar pentru a nu da motive da a avea dubii în alegeri în general şi totodată pentru a căpăta încrederea alegătorilor în votarea electronică, 5% din voturile exprimate în formă electronică se numără repetat în mod manual.
În prezentarea sa cu titlul „Susţinerea tehnică a votării electronice şi alegerilor în Federaţia Rusă” domnul Mihail Popov, conducătorul Centrului Federal de Informatizare pe lîngă Comisia Electorală Centrală a Federaţiei Ruse, s-a referit la faptul că în Federaţia Rusă încă nu a fost folosită votarea prin internet, dar se utilizează dispozitive de citire a buletinului de vot care sînt instalate în urnele comisiilor electorale ale secţiilor de votare. Acestea s-au folosit în 83 regiuni şi în 5155 comisii electorale ale secţiilor de votare de pe teritoriul acestor regiuni. Există şi complexe de votare electronice care se folosesc în 7 regiuni. Aceste complexe de votare electronice tipăresc votul alegătorului pe hîrtie, ceea ce permite renumărarea voturilor.
În cadrul sesiunii pe grupuri de lucru s-a discutat aspectul ce ţine de numărarea electronică a voturilor, trimiterea rezultatelor, folosirea camerelor de filmat în încăperile unde se votează etc.
Evenimentul a oferit un bun prilej pentru schimb de opinii şi experienţă cu alte state care utilizează tehnologii noi în diverse domenii electorale. După încheierea lucrărilor conferinţei participanţii, printre care şi reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, au avut o întîlnire cu membrii Parteneriatului Estic la care s-a discutat agenda celei de-a 4-a conferinţe care se va desfăşura la Tbilisi în Georgia.
Adresa: Vasile Alecsandri, 119, Chişinău Republica Moldova
Tel.: (+373 22) 251-451 Fax: (+373 22) 234-047
Email: info@cec.md