La invitaţia Autorității Electorale Permanente din România, în perioada 03 - 06 mai 2018, o delegaţie a Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova (CEC) a participat la două conferințe internaționale: a doua ediție a dezbaterilor științifice ale experților din domeniul electoral, cu titlul „Egalitatea sufragiului”, desfășurată pe 03 și 04 mai, și conferința „Alegeri libere, parlamente și consolidarea națiunii”, lucrările căreia au avut loc pe 05 și 06 mai curent.  Din delegație au făcut parte membrul CEC, dl Vladimir Șarban, și consultantul Direcției analiză și documentare din cadrul Aparatului CEC, dna Viorica Zaharia.

Organizatori ai evenimentelor au fost Autoritatea Electorală Permanentă din România în  parteneriat cu Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a Consiliului Europei.

Participanți: reprezentanți ai autorităților electorale (Africa de Sud, Azerbaidjan, Benin, Bulgaria, Columbia, Coreea de Sud, Egipt, Estonia, Georgia, India, Iordania, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Ucraina), ai organizațiilor internaționale (Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale (IFES), Asociația Mondială a Organismelor Electorale (A-WEB), Asociaţia Oficialilor Electorali din Europa (ACEEO), Centrul Internațional pentru Studii Parlamentare (ICPS), Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență (International IDEA), Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE/ODIHR)), ai Ambasadei Republicii Arabe Egipt în România și Ambasadei Iordaniei, miniștri, cadre didactice universitare și reprezentanți ai guvernului și parlamentului României.

A 2-a dezbatere a experților electorali privind egalitatea de șanse

 cu tema  „Egalitatea sufragiului” (03 -04 mai 2018)

Scopul conferinței a fost împărtășirea schimbului de experiență între diferite autorități electorale și organizații internaționale și propunerea de soluții cu privire la asigurarea egalității votului. Evenimentul a fost deschis de către domnii Daniel Barbu, președintele Autorității Electorale Permanente din România, care a reiterat eforturile întreprinse de către instituția pe care o reprezintă pentru organizarea unor alegeri libere și corecte și Pierre Garrone, șef de Diviziune, Secretariatul Comisiei de la Veneția, care a vorbit despre principalele documente care garantează votul egal pentru fiecare alegător.

Dezbaterile experților electorali s-au axat pe asigurarea sufragiului egal, un imperativ al alegerilor democratice. Votul egal, universal, liber, secret, direct și periodic exprimat este unul dintre principiile de bază ale patrimoniului electoral al Europei și al lumii întregi. Votul egal este stipulat în documentele de referință al Consiliului Europei în domeniul alegerilor, unul dintre ele fiind Codul bunelor practici în materie electorală.

               Subiectele supuse dezbaterilor:

• Dreptul la vot egal, care stipulează că fiecare alegător dispune de unul sau un număr egal de voturi. Excepțiile sunt foarte rare actualmente (acordarea dreptului la două voturi membrilor minorităților sau doar unui din două în cazul alegătorilor aflați în străinătate).
• Puterea de vot egală: locurile trebuie distribuite uniform între circumscripțiile electorale, trebuie să existe un număr aproximativ egal de electori în toate circumscripțiile. Deoarece proporționalitatea perfectă este una relativă, s-a discutat despre abaterile acceptabile și cum să se procedeze cât mai echitabil în cazul modalităților de realocare și redistribuire, ultima fiind inevitabilă în sistemele electorale uninominale.
• Dezbaterile s-au referit și la excepțiile existente în cazul egalității de vot, exemplificîndu-se prin alegerile pentru camera a doua a parlamentelor și prin alegerile Parlamentului European, care trebuie să fie foarte atente la delimitarea și repartizarea mandatelor.
• Egalitatea de șanse solicită imparțialitatea autorităților statului în probleme precum accesul la mass-media, finanțare, dar și în delimitarea circumscripțiilor, prin neadmiterea de ilegalități. Aceasta permite și impune partidelor politice limite la cheltuieli sau finanțări pentru rezultate electorale corecte.
• Egalitatea strictă a votului impune tratarea pe picior de egalitate a tuturor partidelor politice, indiferent de susținerea parlamentară sau de sprijinul electoratului. Finanțarea partidelor politice trebuie să fie proporțională, conformă cu rezultatele obținute în alegerile anterioare.

• Egalitatea rezultatelor electorale s-ar putea asigura prin reprezentarea proporțională a partidelor politice, prin respectarea standardelor electorale internaționale în general, dar și a celor naționale.
• Un aspect fundamental al egalității sufragiului este și asigurarea parității de gen. Un imperativ necesar fiind reprezentarea proporțională a femeilor alături de bărbați la luarea deciziilor, în conformitate cu standarde europene care prevăd că prezența femeilor în procesele decizionale n-ar trebui să fie sub 40%.
• Reprezentarea proporțională a diferitor grupuri minoritare de asemenea vizează asigurarea egalității sufragiului. Abaterile posibile la nivel internațional și stipulările constituțiilor naționale au fost și ele subiecte de discuție în cadrul dezbaterilor.

În prima sesiune plenară a dezbaterilor, domnii Cesare Pinelli, profesor și membru supleant al Comisiei de la Veneția, Khaled al-Kalaldeh, președintele Comisiei Electorale Independente din Iordania, Gio Kabakhidze, director adjunct al IFES Ucraina, și Pierre Garrone au supus dezbaterilor diferitele aspecte ale principiului egalității și implicarea lor în domeniile electorale, necesitatea educației civice în era digitală și problema votului egal în jurisprudența curților constituționale europene.

Sesiunea Egalitatea forței electorale și repartizarea circumscripțiilor a dezbătut subiecte precum liberalizarea participării politice a păturilor mai puțin elevate ale electoratului, facilitarea participării la vot, spațiu și tendințe ale votului în cazul geografiei electorale ale alegerilor parlamentare din 2016 în România, prin comunicările domnilor Oliver Task, președintele Consiliului alegerilor democratice din Estonia, judecător al Curții de Apel Tallin, Aurelian Giugăi, cercetător științific, Universitatea București, și Șerban Marinescu, consilier parlamentar din partea USR.

Egalitatea votului și paritatea sexelor a fost sesiunea ce a dezbătut necesitatea prezenței cît mai active a femeilor în procesele electorale și decizionale prin discursurile doamnelor Lydie Err, membru al Comisiei de la Veneția din partea Luxemburgului, Oana Pintilie, secretar de stat în Guvernul României, Roberta-Manuela Ogaru, master în științe politice, dar și a domnilor Daniel Popescu, șeful Serviciului guvernare democratică, Consiliul Europei, și Constantin-Florin Mitulețu-Buică, secretarul general al Autorității Electorale Permanente.

Ziua a doua a dezbaterilor s-a axat pe subiecte precum egalitatea în observarea alegerilor, inegalitatea reprezentării în cazul alegerilor parlamentare românești din 2012, promovarea femeilor și minorităților etnice în viața politică românească, experiența votului universal în cele șapte decenii de democrație a Indiei, în sesiunea Egalitatea votului într-un mediu în continuă schimbare. Raportorii care au provocat discuții asupra respectivelor subiecte au fost domnii Karre Vollan, expert electoral din Norvegia, Alexandru Radu, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității „Dimitrie Cantemir” din București, Octavian Chesaru, expert parlamentar, Autoritatea Electorală Permanentă, și Chandra Bhushan Kumar, comisar electoral adjunct, Comisia Electorală din India.

Conferința Internațională Alegeri libere, parlamente și construcția națiunilor,

05 - 06 mai 2018

Organizată în cadrul anului centenar al unirii tuturor teritoriilor românești, scopul conferinței a fost acela de a argumenta rolul pe care îl au parlamentele și alegerile libere și corecte în consolidarea națiunilor.

Conferința a avut trei secțiuni: 1. Consolidarea națiunii prin alegeri libere; 2. Studii de caz asupra istoriei alegerilor; 3. 100 de ani de experiență electorală a României.

În cadrul celor două zile ale conferinței, cele mai multe comunicări s-au axat pe întreaga experiență electorală a României din cei o sută de ani de existență ca stat. Comunicările cu această tematică s-au referit la:

• primele alegeri parlamentare desfășurate în România Mare, dl Alexandru Radu, profesor universitar, Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative București;
• Corectitudinea elaborării listelor electorale, dl Tudorel Toader, ministrul Justiției, Guvernul României;
• problema reprezentării minorităților naționale în legislația românească, dna Eniko Laczico, secretar de stat, Departamentul Relații interetnice, Guvernul României;
• evoluția drepturilor femeilor într-un studiu comparativ România-Spania, dna Claudia Gilia, profesor universitar, Parlamentul României;
• evoluția sistemului electoral românesc în ultimii 20 de ani, dl Gabriel Saucă, Autoritatea Electorală Permanentă din România;
• relația dintre sistemele electorale și structurile partinice, dl Daniel Buti, lector, Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative București.

Totodată, în cadrul conferinței au fost prezentate și rapoarte privind experiența electorală a unora dintre statele participante:

• Dl Seung Ryeol Kim, adjunctul secretarului general al A-WEB, s-a referit la provocările consolidării națiunii coreene prin intermediul alegerilor libere;
• Dl Hygin Kakai, profesor de științe politice la Universitatea Abomey-Calavi, Benin, a prezentat specificul votului din țara sa;

<>ü