În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu a vorbit despre rapoartele financiare ale partidelor politice, finanțarea campaniilor electorale, preconizata schimbare a sistemului electoral, inițiativa șefului statului de a desfășura un referendum republican în septembrie, dar și despre un eventual referendum de demitere a Primarului general.
T.: Recent, s-a încheiat perioada în care partidele politice au trebuit să depună la CEC rapoarte financiare. Care sunt concluziile generale ce pot fi făcute?
A.R.: Într-adevăr, 31 martie curent, a fost termenul la care partidele politice au fost așteptate la Comisia Electorală Centrală (CEC) să prezinte raportul anual privind gestiunea financiară a partidului pentru anul 2016. Către data indicată, s-au conformat acestor obligații doar 23 din cele 45 de formațiuni politice înregistrate la Ministerul Justiției. Ulterior au fost depus alte 5 rapoarte. Conform competențelor stabilite de legislație, Comisia examinează rapoartele prezentate și, în una din următoarele ședințe, se va expune pe marginea rezultatelor verificării acestora.
T.: Din practica care o aveți deja, ce puteți spune despre legislația privind activitățile financiare ale partidelor? Veți veni cu careva propuneri de îmbunătățire a acesteia?
A.R.: Așa cum am anunțat și anterior, în luna februarie curent, a fost creat un grup de lucru interinstituțional pentru elaborarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Codului electoral și a legislației conexe. În acest context, membrii grupului analizează și aspectele ce vizează finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale, precum și a grupurilor de inițiativă, prin prisma aplicării corecte a legislației electorale, în scopul excluderii deficiențelor și lacunelor existente.
T.: CEC, condus de Dvs., a trecut deja printr-un scrutin republican – alegerile prezidențiale. Ce puteți spune despre finanțarea campaniilor electorale? Sunt necesare careva prevederi legale noi?
A.R.: Scrutinul prezidențial din 2016 a scos la iveală o serie de probleme și lacune la capitolul finanțare politică ce necesită intervenție atât din punct de vedere procedural, cât și normativ. Dar așa cum CEC este responsabilă de colectarea şi sistematizarea rapoartelor financiare ale partidelor politice, a rapoartelor privind auditul partidelor politice şi rapoartelor privind finanțarea campaniilor electorale prezentate de concurenții electorali, instituția s-a angajat să elaboreze mecanisme eficiente de monitorizare publică și evaluare a respectării cadrului normativ de către toți actorii implicați în acest proces. Consider că doar prin implicarea și activitatea consolidată a tuturor subiecților interesați (organele electorale, autorități publice cu funcții de control, partidele politice, societatea civilă, mass-media) se poate asigura disciplinarea și transparentizarea activității partidelor politice la capitolul de finanțare. Imperios trebuie să persiste voința din partea partidelor politice de a declara toate veniturile și cheltuielile. Mai mult ca atât, eficiența și oportunitatea cheltuielilor partidelor politice se hotărăsc de organul de conducere ale acestora și doar potrivit statutelor.
T.: În acest an, în premieră absolută, partidele vor fi verificate și de către Curtea de Conturi, pentru că, începând cu 2016, beneficiază de bani din bugetul de stat. Ați stabilit deja cu CCRM competențele: ce verifică CEC și ce CCRM?
A.R.: CEC, potrivit normelor Codului electoral și Legii privind partidele politice, este organul independent ce asigură supravegherea și controlul finanțării partidelor politice din Republica Moldova, ceea ce include atât controlul finanțării activității obișnuite a partidelor politice, cât și a campaniilor electorale. Curtea de Conturi, însă, în corespundere cu prevederile ce reglementează activitatea acesteia, exercită controlul asupra utilizării alocațiilor primite de partidele politice de la bugetul de stat. Aceste informații sunt parte a raportului anual de gestiune financiară a partidelor politice ce se prezintă la Comisie.
T.: În ultimul timp, se discută mult despre preconizata schimbare a sistemului electoral. Ce va însemna pentru CEC o eventuală modificare a sistemului electoral?
A.R.: Am declarat și anterior că schimbarea sistemului electoral ține de oportunitatea politică, respectiv, în calitatea sa de organ apolitic, Comisia Electorală Centrală se poate expune doar vizavi de aspectele tehnico-organizatorice. În primul rând, considerăm imperativă stabilirea clară a mecanismelor și criteriilor de constituire a circumscripțiilor uninominale. Totodată, cele mai importante aspecte procedurale ce urmează a fi asigurate de CEC țin de revizuirea și ajustarea cadrului normativ, revizuirea și dezvoltarea sistemelor informaționale aplicabile în alegeri, dar și instruirea funcționarilor electorali și ai altor subiecți implicați în procesul electoral.
T.: Pe cât de pregătită va fi CEC să facă față alegerilor în baza circumscripțiilor uninominale?
A.R.: CEC are competențe pentru a realiza politicile în domeniul electoral. În condițiile unor reglementări exprese privind realizarea procedurilor electorale și a unor competențe clar definite în acest sens, Comisia este pregătită să facă față unui asemenea exercițiu electoral.
T.: Președintele Igor Dodon a venit cu inițiativa desfășurării unui referendum republican în septembrie. Este gata CEC să facă față acestui exercițiu?
A.R.: În limita competențelor și procedurilor electorale legal stabilite, CEC are atribuția de a organiza orice tip de scrutin prevăzut de Codul electoral, inclusiv să desfășoare și referendum republican.
T.: Cât, totuși, va costa acest referendum, pentru că se fac diverse presupuneri?
A.R.: Din momentul în care decretul Președintelui Republicii Moldova privind desfășurarea referendumului republican consultativ asupra unor probleme de interes național a intrat în vigoare, CEC a demarat procedurile de pregătire pentru organizarea și desfășurarea plebiscitului. Printre primele acțiuni întreprinse de autoritatea electorală au fost elaborarea și aprobarea devizului de cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea referendumului republican consultativ din 24 septembrie 2017. În acest sens au fost estimate ca fiind necesare 74 711,28 mii lei.
Totodată, CEC a demarat și procesul de examinare și ajustare a actelor normative ale instituției, în corespundere cu scrutinul respectiv.
T.: Unii consilieri municipali de Chișinău au revenit la ideea organizării unui referendum de demitere a Primarului capitalei. Pe cât de realizabilă este această idee din punct de vedere legal?
A.R.: Organizarea și desfășurarea unui referendum local de revocare a primarului se efectuează în condițiile legislației electorale, iar acesta se inițiază fie prin votul secret a 2/3 din numărul consilierilor aleși, fie de către 10 la sută din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază pe teritoriul unității administrativ-teritoriale. Respectiv, pentru a fi inițiat referendumul local de demitere a primarului general al municipiului Chișinău, este necesar votul a 34 de consilieri municipali sau circa 65 de mii de semnături ale alegătorilor din municipiu.
Dacă se va opta pentru inițierea referendumului prin decizia Consiliului, atunci, prin vot secret, 34 de consilieri adoptă decizia Consiliului Municipal Chișinău prin care se inițiază referendumul. Ulterior, după expirarea a 15 zile de la data adoptării, Consiliul adoptă o altă decizie prin care se indică motivele revocării și se propune data desfășurării, care poate fi efectuat peste cel puțin o lună și nu mai târziu de 45 de zile din ziua adoptării deciziei. În cazul în care inițiativa desfășurării referendumului local vine de la cetăţeni, se constituie un grup de inițiativă, format din cel puţin 20 de cetăţeni cu drept de vot şi cu domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. La adunarea de constituire a grupului de inițiativă trebuie să participe cel puţin 30 de persoane. Cu cel puţin 3 zile înainte de adunare, inițiatorii sunt obligați să comunice în scris primarului timpul, locul şi scopul desfășurării adunării. Grupul de inițiativă se înregistrează de către judecătoria de sector în termen de 5 zile de la prezentarea cererii de înregistrare, procesului-verbal de constituire şi întrebărilor formulate. În hotărârea de înregistrare se indică termenul de colectare a semnăturilor, care nu poate fi mai mic de 30 de zile şi nici mai mare de 60 de zile calendaristice, precum şi întrebările preconizate a fi supuse referendumului local. După colectarea semnăturilor, listele de subscripție sunt prezentate judecătoriei care în termen de 15 zile urmează să le verifice și să se expună.
După expirarea a 15 zile de la depunerea listelor de subscripție și în dependență de decizia instanței, Consiliul local va adopta decizia privind desfășurarea referendumului local sau refuzul de-al efectua. Decizia privind desfășurarea referendumului local va cuprinde: propunerea privind data referendumului, care poate fi efectuat peste cel puţin o lună şi nu mai tîrziu de 45 de zile din ziua adoptării deciziei precum și motivele revocării primarului.
T.: Este gata CEC de un referendum de revocare a Primarului capitalei și de eventualele alegeri anticipate ale acestuia? Cât ar costa un astfel de referendum, dar și eventualele alegeri anticipate ale Primarului?
A.R.: În cazul în care mandatul funcției de primar al unei localități rămâne vacant, se organizează alegeri locale noi. Din moment ce va fi adoptată decizia privind desfășurarea referendumului local, CEC va examina și va stabili devizul de cheltuieli pentru organizarea acestuia.
Sursa: www.tribuna.md
Adresa: Vasile Alecsandri, 119, Chişinău Republica Moldova
Tel.: (+373 22) 251-451 Fax: (+373 22) 234-047
Email: info@cec.md