MOLDPRES: Anul 2018 este un an electoral, iată motivul pentru care considerăm că este necesară realizarea unui interviu cu președintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu. Profitând de prezența domniei voastre în studioul MOLDPRES vom vorbi despre modul în care se pregătește CEC pentru acest an electoral. Înainte de a trece la acest lucru, vreau să explicați motivele pentru care membrii Comisiei Electorale Centrale au refuzat înregistrarea unui grup de inițiativă privind organizarea unui referendum legislativ pentru anularea sistemului electoral mixt. Zilele trecute, membrii acestui grup de inițiativă au declarat că decizia ar fi fost ilegală, abuzivă și politică. Cum comentați acest lucru?
A.R.: Anul 2018 a început cu evenimente electorale și va fi unul care va avea din abundență acest tip de evenimente. Toate deciziile adoptate de CEC, iar decizia din 12 ianuarie cu privire la respingerea cererii de înregistrare a grupului de inițiativă nu este o excepție, sunt dezbătute în ședințele publice și sunt adoptate în strictă conformitate cu legea. Ceea ce s-a întâmplat este o neglijență în materie electorală care constituie un element și o premisă periculoasă pentru statul de drept.
M.: Explicați, vă rog.
“Neglijența în materie electorală este un element și o premisă periculoasă pentru statul de drept”
A.R.: Atitudinea frivolă a unor organizatori ai evenimentului, desfășurat anul trecut, care a pus temelie pentru inițierea și desfășurarea unui referendum național legislativ, a dus la această neglijență. În cadrul cererii de înregistrare a grupului de inițiativă au fost identificate mai multe încălcări ale prevederilor Codului Electoral și ale prevederilor actelor legislative, din materialele depuse s-a observat că grupul de inițiativă solicită organizarea unui referendum național legislativ, ceea ce înseamnă că cetățenii Republicii Moldova sunt chemați în fața urnelor pentru a adopta o lege.
M.: Dar dreptul la inițiativă legislativă îl dețin deputații, președintele statului, Guvernul și Adunarea Parlamentară a regiunii găgăuze…
A.R.: Constituția Republicii Moldova prevede faptul că dreptul la inițiativă legislativă îl dețin cei enumerați de dumneavoastră. Codul Electoral prevede tipurile de referendum național – sunt patru: referendum constituțional, referendum legislativ, referendum consultativ și referendum de demitere a președintelui Republicii Moldova. Aici apare o discrepanță și o eroare în reglementările actuale vis-a-vis de dreptul indubitabil al cetățenilor la orice tip de referendum. Membrii grupului de inițiativă au decis organizarea unui referendum legislativ, nu unul consultativ.
M.: Iată unde a apărut eroarea...
„Codul Electoral nu reglementează care este autoritatea care emite expertiza juridică a unui referendum”
A.R.: Nu este o eroare, este decizia grupului de inițiativă să stabilească care tip de referendum își dorește să organizeze. În context au fost examinate documentele depuse la CEC. Pe partea de respectare a procedurilor, ordinea juridică a fost respectată, însă Codul Electoral nu reglementează care este autoritatea care emite expertiza juridică referitoare la corespunderea proiectului de lege supus referendumului cu rigorile juridice ori a tehnicilor legislative și poate intra în procedură legislativă.
M.: Este totuși o eroare juridică făcută de experții grupului de inițiativă?
A.R.: În hotărârea adoptată de CEC se pot identifica toate încălcările și neregulile care au fost constatate. Nu am dat prioritate unei încălcări ori alteia, din punctul de vedere al CEC orice încălcare duce la consecințe. Codul Electoral prevede că CEC, în termen de 15 zile de la depunerea documentelor, adoptă o hotărâre de înregistrare ori de respingere a grupului de inițiativă, o altă posibilitate legală de acțiune din partea CEC nu este prevăzută de Codul Electoral.
M.: Președintele grupului de inițiativă, Ștefan Gligor, a declarat presei că, cel mai probabil, va fi constituit un nou grup care va formula încă o dată întrebarea cu privire la anularea sistemului electoral mixt.
„Recomand grupului de inițiativă să aibă responsabilitate juridică”
A.R.: Aș recomanda grupului de inițiativă să aibă responsabilitate juridică în materie electorală pentru respectarea tuturor standardelor internaționale aplicate în domeniul electoral și în domeniul referendumurilor pentru a fi aplicate. Dacă vorbim de referendum național legislativ și recomandările venite din partea Comisiei de la Veneția referitoare la modificarea sistemului electoral, atunci acesta nu poate fi amendat cu 12 luni înainte de ziua alegerilor. De aceea, cumulativ și fără a da prioritate anumitor aspecte, grupul de inițiativă ar trebui să analizeze toate aceste recomandări.
M.: Ceea ce presupune că, în funcție de prezența erorilor juridice, o a doua tentativă de înregistrare ar putea fi acceptată sau nu?
A.R.: Revin la a spune, CEC poate adopta una din aceste decizii – depinde doar de corectitudinea documentelor prezentate și de modul de respectare a rigorilor legii. Populismul nu ar trebui să prevaleze în fața rațiunii și responsabilității.
M.: Ați vorbit despre populism. Constat că aceleași persoane care militează în prezent împotriva votului mixt, anterior erau în favoarea acestui vot. Vă las pe dumneavoastră să comentați acest lucru.
„Populismul nu ar trebui să prevaleze în fața rațiunii și responsabilității”
A.R.: Dacă vom urmări evenimentele care au avut loc pe parcursul ultimilor ani din perspectiva proceselor electorale, vom observa că mai multe grupuri, care solicitau inițierea unor scrutine electorale, s-au transformat în proiecte politice. Nu m-aș mira dacă în cadrul alegerilor parlamentare din acest an, anumiți membrii ai acestui grup de inițiativă vor fi prezenți în listele de candidați. Suntem într-un an electoral și vom avea parte de multe surprize. Sper ca echipa CEC va avea inteligență și profesionalism pentru a rezista tuturor riscurilor și provocărilor făcute în scopul de a denigra această instituție publică și procesul electoral în ansamblu.
M.: Să trecem la un alt aspect al noului Cod Electoral. Un cetățean poate participa la alegerile parlamentare și pe lista națională a unui partid și în circumscripția uninominală? Pot exista asemenea surprize?
A.R.: Alegerile parlamentare din 2018 vor fi organizate în baza noilor prevederi ale Codului Electoral în care sunt prevăzute 51 de circumscripții uninominale și o singură circumscripție națională. Candidații din circumscripțiile uninominale pot fi candidați independenți ori desemnați de către partidele politice, cât privește circumscripția națională, acolo concurenții electorali vor fi doar partidele politice. Candidații independenți nu pot candida în mai multe circumscripții majoritare desemnați de diferite partide politice. Dar, în principiu, un cetățean poate candida într-o circumscripție majoritară, în calitate de independent și în circumscripția proporțională, pe lista unui partid politic.
M.: Experții vorbesc despre creșterea importanței mass-media locală în viitoarele alegeri parlamentare. Activitatea de reglementare a posturilor de radio ori de televiziune este făcută de Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Va avea CEC o ședință comună cu CCA pentru elaborarea unui cod de conduită al instituțiilor audiovizuale în campania electorală? Considerați că noua lege anti-propagandă poate contracara posibile imixtiuni externe în campania electorală ori mai e nevoie de încă un regulament dedicat radiourilor și posturilor de televiziune?
„Campania de informare electorală va începe în prima săptămână a lunii februarie”
A.R.: Modificarea Codului Electoral a dus la modificarea activității CEC în patru compartimente, astfel, o parte din activitatea CEC va fi direcționată pentru ajustarea sistemului informațional de stat Alegeri, vom ajusta toate regulamentele și instrucțiunile aplicabile pentru scrutin, vom lansa o campanie de informare și educare civică prin care cetățenii să cunoască care sunt procedurile electorale și cum vor fi organizate alegerile și vom avea și instruirea tuturor subiecților electorali. Mass media este un participant important în procesul electoral. În condițiile în care vom avea 51 de circumscripții uninominale, rolul mediilor de informare locale va crește și va fi unul esențial. CEC a avut comunicare cu CCA asupra reglementării activității audiovizualului în campania electorală dar și pentru respectarea codului de etică și conduită electorală de către concurenții electorali și mass media.
M.: Ați vorbit despre lansarea unei campanii de educare civică. În opinia mea această campanie este absolut necesară, consider însă, că ea ar trebui să fie lansată mult mai devreme.
A.R.: Activitatea de educare civică și campania de informare cu privire la drepturile politice constituționale ale cetățenilor este o activitate continuă. Tentativa de reîntoarcere la vechiul sistem electoral nu a fost dusă până la capăt, deoarece abrogarea unei legi nu duce automat la intrarea în vigoare a prevederilor care existau până la abrogare. Acest lucru, prin analogie, se regăsește și în privința actelor normative.
M.: Republicarea Codului Electoral înseamnă de fapt abrogarea tuturor legilor care au dus la modificarea lui?
A.R.: Republicarea Codului Electoral a dus la abrogarea legilor care au modificat sistemul electoral. Nu poți abroga de două ori aceiași lege.
M.: Nu poți abroga ceea este deja abrogat?
A.R.: Exact. Abrogarea unei norme juridice nu duce automat la intrarea în vigoare și aplicarea normei care a existat înainte.
M.: Când începeți campania de informare a cetățenilor cu privire la alegerile parlamentare din acest an?
A.R.: Campania de informare va începe în prima săptămână a lunii februarie, atunci când sărbătorim ziua internațională a alegerilor.
M.: Ne apropiem de finalul interviului. Am pregătit câteva întrebări referitoare la finanțarea campaniei electorale. Pentru formațiunile politice este relativ clar modul de finanțare a campaniei. Ce spune legea cu privire la finanțarea concurenților electorali care vor participa în alegeri în circumscripțiile uninominale? Va exista un plafon financiar pentru sumele cheltuite în scopuri electorale?
„Cele 51 de circumscripții uninominale vor avea plafon financiar diferit”
A.R.: Comisia Electorală Centrală va stabili, în mod obligatoriu, un plafon pentru mijloacele financiare care pot fi folosite de către un concurent electoral în timpul campaniei electorale desfășurate într-o circumscripție uninominală – fiecare dintre aceste 51 de circumscripții uninominale va avea plafonul ei. Vom avea un plafon financiar și pentru circumscripția națională.
M.: Rezultatul alegerilor parlamentare din acest an va influența modul de finanțare al formațiunilor politice – partidele vor primi finanțare din partea statului, în funcție de rezultatul obținut la alegerile parlamentare și locale. Ce se va întâmpla în cazul deputaților aleși în circumscripții uninominale, vor primi o compensație financiară pentru sumele cheltuite în timpul campaniei electorale?
A.R.: Candidații independenți, indiferent dacă vorbim de scrutin parlamentar, local sau prezidențial, nu sunt beneficiari ai alocațiilor bugetare din partea statului. Legea cu privire la partidele politice reglementează faptul că de subvenții bugetare pot beneficia doar partidele politice. De aceea, pentru a primi aceste subvenții din partea statului, se aplică două criterii – performanțele la alegerile parlamentare și din cele locale.
M.: Vă mulțumesc și vă doresc ca anul care vine să fie unul cu mai puține provocări la adresa Comisiei Electorale Centrale.
A.R.: În numele Comisiei Electorale Centrale vreau să vă asigur că avem o adeziune fermă la valorile democratice și că ne ghidăm de buchia legii în ceea ce privește activitatea noastră. Vă asigur că vom avea suficientă capacitate pentru a fi o instituție transparentă și capabilă de a își realiza competențele în modul stabilit de lege.
Adresa: Vasile Alecsandri, 119, Chişinău Republica Moldova
Tel.: (+373 22) 251-451 Fax: (+373 22) 234-047
Email: info@cec.md