În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu a vorbit despre cum decurg pregătirile pentru trecerea la votarea în baza sistemului electoral mixt, în baza căror principii vor fi constituite circumscripţiile electorale, dacă CEC va face o evaluare a situaţiilor de risc ce pot apărea în legătură cu modificarea sistemului electoral, cât vor costa alegerile parlamentare în baza noului sistem electoral, dar și alte aspecte importante.

T.: A început deja CEC pregătirile pentru trecerea la votarea în baza sistemului electoral mixt?

A.R.: Planificarea și desfășurarea alegerilor reprezintă o sarcină complexă pentru realizarea căreia  Comisia Electorală Centrală și-a stabilit prioritățile pentru perioada imediat următoare. E vorba de ajustarea cadrului normativ intern al Comisiei și a sistemelor informaționale, instruirea viitorilor funcționari electorali și informarea alegătorilor despre noile reglementări ale legislației electorale.

T.: La modul practic, ce ar trebui să presupună astfel de pregătiri?

A.R.: Dacă e să mă refer la ajustarea cadrului normativ intern al autorității electorale centrale, trebuie să menționez că, în afară de Codul electoral, există un șir de regulamente și instrucțiuni aprobate de Comisie, care reglementează în detaliu organizarea și desfășurarea alegerilor. În acest context, aceste acte vor fi analizate, completate și ajustate în corespundere cu noile modificări adoptate de Parlament. În cazul sistemelor informaționale, se cere o adaptare a Sistemului Informațional Automatizat de Stat „Alegeri” la conceptul circumscripțiilor electorale uninominale.

Instruirea funcționarilor electorali, informarea alegătorilor, dar și a altor subiecți electorali, vor fi realizate în comun cu Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, prin intermediul unor ample campanii, despre care vă vom informa suplimentar.

T.: În baza căror principii vor fi constituite circumscripţiile electorale?

A.R.: După cum este prevăzut în lege, scrutinul parlamentar va fi organizat în baza unei circumscripții naţionale, care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova și secțiile de votare din străinătate, precum şi în baza a 51 de circumscripţii uninominale, constituite inclusiv pentru localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) și peste hotare. Cât privește circumscripțiile uninominale permanente, acestea vor fi aprobate de Guvern, în baza propunerilor unei comisii independente, dar nu mai târziu de un an până la alegerile ordinare. Dacă e să ne referim la alegerile parlamentare de anul viitor, aceste circumscripții urmează a fi constituite și aprobate de către Guvern pînă la 30 noiembrie 2017.

T.: Va prelua CEC practica altor ţări în care deputaţii se aleg inclusiv în baza circumscripţiilor electorale?

A.R.: Cred că vă referiți la experiența altor țări în ceea ce privește organizarea alegerilor parlamentare în baza sistemului electoral mixt, mai cu seamă în baza circumscripțiilor uninominale, precum și în baza circumscripției naționale. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova are încheiate mai multe acorduri de colaborare cu autorități electorale din alte țări, este membru al unor organizații internaționale importante (ACEEEO, A-WEB, RECEF), iar acest lucru constituie un privilegiu pentru noi. Cooperarea la nivel internațional reprezintă o platformă ideală pentru schimb de experiență și preluare de bune practici în domeniul electoral.

T.: Există estimări privind costul alegerilor în baza circumscripţiilor electorale?

A.R.:  În prezent, Comisia Electorală Centrală se află la etapa planificării bugetare pentru anul 2018 și a elaborării devizului de cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare ordinare de anul viitor. Aceste propuneri urmează a fi înaintate Guvernului, după care vor fi transmise Parlamentului spre examinare. Conform legislației electorale, cuantumul mijloacelor financiare pentru pregătirea și desfășurarea alegerilor este stabilit de Parlament în limitele prevăzute de legea bugetului de stat pe anul în care are loc scrutinul.

T.: Vor fi organizate școlarizări suplimentare pentru funcționarii electorali în legătură cu schimbarea sistemului electoral?

A.R.:  Obligatoriu, deoarece pentru creșterea eficienței procesului electoral este nevoie de oficiali electorali instruiți din punct de vedere profesional. Personalul pregătit și înalt calificat mărește substanțial atât gradul de transparență, cât și încrederea populației față de procesul electoral, astfel fiind încurajată și participarea activă la vot a cetățenilor.

Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral pe lângă CEC, responsabil de școlarizarea tuturor subiecților electorali, a demarat deja elaborarea programelor de instruire pentru viitorii funcționari electorali ce vor fi antrenați în pregătirea și desfășurarea alegerilor parlamentare. Este indispensabil ca acești funcționari electorali să aibă abilități și cunoștințe necesare pentru a face față responsabilităților complexe ce le vor fi încredințate.

T.: Se preconizează ședințe de lucru cu reprezentanții partidelor pentru a-i informa cu privire la regulile de joc în cadrul noului sistem electoral?

A.R.: Cum am menționat nu o singură dată, Comisia Electorală Centrală este o instituție deschisă și transparentă care are misiunea de a asigura condiții optime pentru ca toţi cetăţenii Republicii Moldova să-şi poată exercita nestingherit dreptul la vot, în condițiile legii, precum și dreptul de a fi aleși. Prin urmare, pentru CEC reprezintă o prioritate organizarea activităților menite să îmbunătățească comunicarea cu toți subiecții implicați în procesul electoral, inclusiv cu partidele politice. În perioada următoare, ne-am propus să desfășurăm mai multe activități precum: mese rotunde, discuții neformale, campanii de informare etc.

T.: Face CEC o evaluare a situaţiilor de risc ce pot apărea în legătură cu modificarea sistemului electoral, dar şi a eventualelor soluţii pentru acestea?

A.R.: De-a lungul anilor, Comisia a fost şi continuă să fie expusă mai multor provocări în realizarea cu succes a atribuțiilor delegate, cu precădere în perioadele electorale. Activitatea CEC este supusă riscurilor cu caracter legislativ, politic, social etc., care parvin îndeosebi din mediul extern şi care pot împiedica realizarea obiectivelor strategice şi operaţionale. În conformitate cu cerințele Sistemului Integrat de Management al Calității și Securității Informației, aplicat în cadrul CEC (ISO 9001, ISO 27001), Comisia identifică, analizează, evaluează, tratează și monitorizează continuu riscurile ce pot influența activitatea instituției.

Sunt sigură că având, în cadrul Comisiei Electorale Centrale și al Aparatului Comisiei, colegi și o echipă de funcționari profesioniști și bine pregătiți, este mult mai ușor să anticipezi și să eviți anumite situații de risc ce pot să apară, iar în cazul în care, totuși, s-au produs, acestea pot fi gestionate într-o manieră în care activitatea Comisiei să fie cât mai puțin afectată.

T.: Cât vor costa alegerile parlamentare în baza noului sistem electoral, dacă s-au făcut evaluări în acest sens?

A.R.: Așa cum am spus, după identificarea tuturor necesităților pentru buna organizare și desfășurare a scrutinului parlamentar de anul viitor și estimarea costurilor respective, Comisia va aproba devizul de cheltuieli pe care îl va transmite Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova. Atunci vom putea vorbi concret de cifre reale raportate la activitățile stabilite.

T.: Ce aşteptări are CEC de pe urma implementării unui nou sistem electoral?

A.R.: Modificarea legislației electorale poate avea loc cel târziu cu un an până la alegeri, cel puțin acestea sunt recomandările Codului bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneția. Este important să conștientizăm că organizarea procesului electoral este în raport direct cu activitățile tuturor autorităților publice implicate în pregătirea și desfășurarea alegerilor.

Reforma electorală nu trebuie să afecteze substanța dreptului de a alege și de a fi ales, precum și funcționarea instituțiilor democratice. În acest sens, așteptările CEC nu pot fi altele decât ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova și ele țin de îmbunătățirea calității în ceea ce privește expresia voinței poporului în cadrul scrutinelor.

Sursa: www.tribuna.md