În perioada 8-15 aprilie 2016, la Incheon, Republica Coreea, s-a desfășurat un program de consolidare a capacităților oficialilor electorali, cu accent pe particularitățile organizării votării și numărării voturilor. Evenimentul a fost organizat de către Asociația Mondială a Oficialilor Electorali (A-WEB) și a reunit reprezentanți ai instituțiilor de management electoral din zece țări – Republica Moldova, Brazilia, Republica Belarus, Regatul Butan, Republica Dominicană, Republica Ghana, Republica Indonezia, Mongolia, Taiwan (Republica Chineză), Thailanda. Delegația a fost compusă din funcționari ai aparatului Comisiei Electorale Centrale: domnul Corneliu Pasat, șef-adjunct al Direcției comunicare, relații publice și mass-media, domnul Ruslan Nastas, consultant principal al Direcției juridice și doamna Dana Munteanu, consultant superior al Direcției management alegeri. Din delegație a mai făcut parte și directorul adjunct al Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, doamna dr. Bordeianu Doina.
Programul organizat de A-WEB are următoarele scopuri:
Programul a coincis cu cea de-a 20-a ediție a alegerilor parlamentare din Republica Coreea și Forumul Internațional privind Alegerile.
În vederea familiarizării cu practica organizării alegerilor în Coreea de Sud, participanții au vizitat expoziția dedicată istoriei alegerilor din țara gazdă și o secție de votare improvizată, unde au luat cunoștință de modul în care decurge votarea prealabilă, ziua votării, inclusiv totalizarea rezultatelor alegerilor în centrele de numărare.
Alegerile în Republica Coreea
Informaţii generale
Coreea de Sud este o republică prezidențială, organul legislativ (parlamentul) se numește Adunarea Națională a Republicii Coreea. Adunarea Națională are o structură unicamerală și este compusă din 300 de deputați, dintre care 47 sînt aleși prin metoda proporțională, pe liste de partid închise, iar 253 prin metoda majoritară în circumscripții uninominale. Alegerile pentru Adunarea Națională a Republicii Coreea au loc o dată la 4 ani.
Organizarea și desfășurarea alegerilor în Republica Coreea este reglementată prin Actul electoral oficial nr. 4739 din 16 martie 1994. Conform acestuia, data alegerilor parlamentare, 13 aprilie 2016, a fost stabilită pentru prima zi de miercuri, astfel încît să aibă loc cu 50 de zile pînă la expirarea mandatului Adunării Naționale. Această zi este declarată liberă.
La alegerile din 13 aprilie au candidat în total 27 de partide politice, au fost înregistrați 1102 candidați (944 pentru alegerile în circumscripțiile uninominale și 158 pentru mandatele distribuite prin metoda proporțională). Pentru a fi înregistrat în calitate de candidat la alegerile pentru Adunarea Națională, partidul politic sau candidatul independent trebuie să depună un depozit de 15000000 de woni (15000 USD). Banii sînt întorși concurenților, dacă aceștia au obținut mai mult de 15% din voturile valabil exprimate. Campania electorală e posibilă doar pe parcursul a 12 zile pentru a oferi oportunități egale tuturor concurenților electorali.
Stabilirea ordinii de înscriere a candidaților în buletinul de vot, se face în baza numărului de mandate deținute în cazul partidelor politice reprezentate în parlament. În cazul partidelor politice extraparlamentare, ordinea se stabilește în ordinea alfabetică a denumirii partidelor.
Dreptul la vot îl au cetățenii care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 19 ani, cu excepția celor declarați incapabili, pedepsiți cu închisoarea și cei privați de dreptul de a alege prin sentința instanței de judecată. În listele electorale pentru alegerile parlamentate din 13 aprilie 2016 au fost incluși 42065991 de alegători. Listele electorale sînt pregătite de funcționarii responsabili de liste electorale din cadrul Gu/Si/Gun (echivalentul consiliului electoral de circumscripție) și cuprinde cetățenii rezidenți arondați secției de votare respective.
Echipamentul electoral este păstrat la sediile consiliilor electorale. Localurile secțiilor de votare sînt stabilite de către consiliile denumite Eup/Myeon/Dong, care au totodată obligația să anunțe alegătorii, cu cel tîrziu 10 zile pînă la ziua alegerilor, adresa secției de votare și ce număr are fiecare alegător în lista electorală. Localurile secțiilor de votare trebuie să fie amplasate în spații publice: școli, instituții de stat etc. Nu se admite stabilirea acestora în incinta instituțiilor militare, lăcașelor de cult, în aceeași clădire în care este amplasat consiliul electoral Gu/Si/Gun, în spațiile restaurantelor, magazinelor și altor asemenea. Localul secției de votare trebuie să corespundă următoarelor criterii:
Organele electorale
În scopul organizării și desfășurării alegerilor, în Coreea de Sud se constituie următoarele organe electorale:
În fiecare consiliu electoral Gu/Si/Gun activează 6-8 persoane, care primesc o remunerare de 40000 woni (40 USD). În fiecare secție de votare deschisă peste hotarele țării activează cîte 6 persoane, acestea fiind remunerate cu cîte 70000 woni (70 USD). Într-un centru de numărare sînt atrase la muncă 200-300 de persoane remunerate cu 40000 woni (40 USD) fiecare. Sumele respective cu care sînt remunerate aceste persoane se acordă pentru întreaga perioadă de activitate.
Votarea prealabilă
În 2013 Republica Coreea a implementat votarea prealabilă care se desfășoară cu 5 zile pînă la data alegerilor, pe parcursul a 2 zile. Responsabile de organizarea votării sînt consiliile Gu/Si/Gun.
Votarea prealabilă se organizează în secții de votare special amenajate pentru aceasta. Au dreptul să voteze prealabil toți alegătorii care din varii motive nu pot să se prezinte la secțiile de votare în ziua alegerilor, cu excepția alegătorilor aflați peste hotarele țării și personalului îmbarcat pe nave.
La aceste secții pot vota atît alegătorii arondați la secția de votare respectivă, cît și cei care conform vizei de domiciliu urmează să voteze la o altă secție de votare. Buletinele de vot în baza cărora a votat cea de-a doua categorie de alegători sînt puse într-un plic special care, ulterior, este transmis către centrul de numărare a voturilor.
La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă actul său de identitate. Persoana responsabilă scanează actul de identitate și după confirmarea identității alegătorului (alegătorul semnează pe un ecran digital sau aplică amprenta digitală) și primirea buletinelor de vot, el este radiat în mod automat din lista electorală.
Secțiile de votare amenajate pentru votarea prealabilă au în dotare calculatoare cu acces la Registrul alegătorilor, imprimantă pentru buletine de vot (după parcurgerea procedurii de autentificare pentru fiecare alegător sînt tipărite buletine de vot, conform circumscripției din care aceștia provin), cabină de vot, cabină de vot pentru persoanele cu dizabilități, imprimantă suplimentară (la care se tipărește pe hîrtie adezivă adresa secției de votare la care ar fi trebuit să voteze alegătorul care nu este arondat la secția de votare respectivă), urne de vot și ștampilă specială de tip marker.
Ziua votării
Votarea se efectuează între orele 6:00 și 18:00, de organizarea și desfășurare fiind responsabile consiliile electorale Eup/Myeon/Dong.
Alegătorii pot vota doar în secția de votare la care sînt arondați. După ce prezintă actul de identitate și declară numărul din lista electorală (sau prezintă invitația în care acest număr este indicat), alegătorul semnează în lista electorală sau aplică amprenta digitală (în ziua votării sînt utilizate doar liste tipărite), pentru securizarea procesului de vot. Listele electorale sînt tipărite în două exemplare, unul fiind folosit pentru identificarea numărului de ordine al alegătorului în cazul cînd acesta nu îl cunoaște, iar cel de-al doilea este folosit pentru semnare. Alegătorul primește buletinele (pretipărite) și urmează procedura obișnuită de votare.
Pentru asigurarea accesului la votare pentru persoanele cu dizabilități, pe lîngă dotarea localului secției de votare cu echipament logistic special, acestora le este asigurată transportarea gratuită către secția de votare.
Alegătorii care nu pot să participe la votarea prealabilă și nici să meargă în ziua votării la secția de votare pot să voteze la domiciliu. Aceștia transmit un demers prin care solicită votarea la domiciliu, ulterior ei recepționează un plic cu buletinele pe care este indicată adresa consiliului electoral.
La alegerile curente cetățenii aflați peste hotarele țării au votat în 198 de secții de votare, 164 dintre care au fost amenajate pe lîngă misiunile diplomatice și 20 în afara lor. Organizarea votării se află sub jurisdicția consiliilor electorale pentru votarea peste hotarele țării. Conform prevederilor legale, au dreptul să voteze doar cetățenii care s-au înregistrat în prealabil. Votarea peste hotarele țării s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 30 martie și 4 aprilie. Alegătorii care votează în afara țării introduc buletinele de vot într-un plic pe care este tipărită adresa secției de votare la care sînt arondați, procedura fiind similară celei pentru desfășurarea votării prealabile.
Numărarea voturilor
Numărarea voturilor are loc în spații special amenajate, denumite centre de numărare. După încheierea votării, managerul secției de votare, în prezența observatorilor, sigilează urnele de vot pentru ca ulterior să le transporte, împreună cu procesul-verbal în care s-au consemnat cele mai importante evenimente din ziua votării, la centrul de numărare aflat sub jurisdicția consiliului electoral Gu/Si/Gun competent.
Pentru organizarea activității centrelor de numărare a voturilor sînt alocate spații largi, cum ar fi sălile de sport ale gimnaziilor, stadioane etc. Din punct de vedere logistic, centrele sînt dotate cu mașini pentru sortarea buletinelor de vot, mașini optice pentru numărarea voturilor, echipament pentru calcul și raportare. Întreg procesul este monitorizat de către reprezentanții consiliului electoral și reprezentanții concurenților electorali. Accesul în sala unde se numără voturile este permis la prezentarea legitimației în fața polițistului care atestă faptul că persoana are dreptul să intre.
Sub aspect procedural, procesul de numărare a voturilor se desfășoară în cîteva etape, pentru fiecare fiind aranjate mese și repartizat personal aparte (voluntari):
Rezultatele votării
Votarea în toate secțiile de votare s-a încheiat la ora 18:00, ora Seulului. Rezultatele finale au fost anunțate către sfîrșitul zilei. Din numărul total de alegători incluși în listele electorale, la alegerile parlamentare din 13 aprilie 2016 au participat 58,03%. Rezultatele alegerilor au schimbat raportul de forță din legislativul coreean, partidul Minjoo Party din Coreea acumulînd cu un mandat mai mult (123) decît partidul New Frontier Party (122), care anterior deținea majoritatea în Adunarea Națională.
Schimb de experiență privind votarea și numărarea voturilor în cele 9 state participante la program
Pe data de 8 aprilie, a fost organizat un atelier de lucru în cadrul căruia reprezentanții autorităților electorale beneficiare ale programului organizat de A-WEB și-au împărtășit experiența lor privind organizarea zilei alegerilor și numărarea voturilor, prin prisma provocărilor.
Republica Belarus
Sistemul electoral majoritar simplu. Vot universal, liber, egal, direct și secret.
Număr total de alegători: 7 008 682 (2015)
Votarea
Cetățenii care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani au drept de vot. Cetățenii declarați incapabili de o instanță de judecată, cei care își ispășesc pedeapsa penală în închisoare sau reținuți preventiv nu au drept de vot.
Votarea are loc între orele 8:00 și 20:00 și se realizează:
În ultimele 5 zile pînă la alegeri este organizată votarea prealabilă și votarea la locul aflării în toate secțiile de votare cu excepția celor create la casele de odihnă, clinicile curative, spitale, alte centre medicale de zi și unități militare.
Procedura de vot pas cu pas:
Votarea se realizează prin plasarea oricărui semn în pătratul plasat în dreapta numelui candidatului preferat. Dacă alegătorul este împotriva tuturor, atunci va plasa orice semn în pătratul din dreapta inscripției „Împotriva tuturor candidaților”.
Numărarea voturilor are loc imediat după finalizarea votării în sediul secției de votare. Rezultatele numărării se consemnează într-un proces-verbal. În termen de 10 zile, în baza proceselor-verbale recepționate de la toate secțiile de votare constituite, Comisia Electorală Centrală totalizează rezultatele alegerilor.
Brazilia
Votarea: Alegerile sînt computerizate începînd cu anul 1986. Din 1995 a început implementarea votării electronice. Votarea are loc între orele 8:00 și 17:00.
Numărarea: La sfîrșitul zilei votării, membrii organului electoral introduc o parolă, iar urna de vot generează raportul cu rezultatele votării. Informația este criptată, semnată electronic și păstrată pe un stick de memorie. Informația este transmisă către centrele de informații ale curților electorale regionale. Acolo ea este decriptată, verificată și totalizată. Rezultatele consolidate sînt transmise la Tribunalul Electoral Superior care face publice rezultatele generale pe țară. În acest mod, 100% buletine sînt numărate în decurs de 4-5 ore.
Regatul Butan
Sistem electoral majoritar uninominal.
Parlament bicameral:
Adunarea Națională – 47 membri;
Consiliul Național – 25 membri.
Criterii de franciză:
Votarea:
Pentru prevenirea votării multiple se utilizează marcarea degetului cu cerneală. Pentru votare sînt utilizate fie buletine de vot, fie mașini electronice de votare.
Numărarea:
Numărarea voturilor are loc sub supravegherea Ofițerului Electoral și este realizată de către Ofițerii de numărare selectați din rîndul oficialilor electorali. Numărarea este organizată astfel încît nici un oficial să nu numere voturile din secția sa de votare. Partidele, candidații sau reprezentanții acestora pot solicita renumărarea voturilor în decurs de 24 de ore de la anunțarea rezultatelor.
Republica Ghana
Parlament unicameral – 275 de membri aleși pe un mandat de 4 ani.
Provocări în procesul de votare
Provocări în procesul de numărare a voturilor:
Republica Indonezia
Sistem electoral proporțional reprezentativ pe liste deschise de partid
Număr de alegători: 190.307.134 (2014)
Provocări în procesul de votare:
Provocări în procesul de numărare a voturilor:
Mongolia
Sistem electoral preferențial.
Votarea este personală și secretă. Se interzice votarea în locul altei persoane, utilizarea unui buletin de alt model decît cel stabilit, introducerea și scoaterea buletinelor de vot din secția de votare, divulgarea secretului votului și vinderea votului. În cazul în care alegătorul a completat greșit buletinul de vot, are dreptul să solicite o singură dată un buletin nou. Persoanele care din motive de sănătate, cu dizabilități sau analfabete pot fi asistate în cabina de vot de o terță persoană cu condiția ca aceasta să nu fie candidat, funcționar electoral sau observator.
Votarea la locul aflării cu urna mobilă se realizează în preziua votării la cererea alegătorului aflat în una dintre următoarele situații:
Pînă la numărare, voturile se păstrează în urnele mobile sigilate de către o comisie specială.
Numărarea se face prin intermediul echipamentelor de numărare a voturilor (urnele de vot). Procesul începe la ora 22:00 în cadrul fiecărei secții de votare în prezența observatorilor și a presei. Pașii de numărare a voturilor sînt:
Buletinele de vot nemarcate sînt considerate valabile, dar fără o anumită preferință politică.
Republica Dominicană
Sistem electoral mixt:
Senat – 32 de membri aleși prin sistem electoral majoritar în circumscripții uninominale pe un mandat de 4 ani;
Camera Deputaților – 178 deputați aleși pentru 4 ani pe liste deschise de partid prin sistemul electoral proporțional reprezentativ (norma de reprezentare 1 deputat pentru fiecare 50000 locuitori). Pentru diaspora dominicană sînt rezervate 7 mandate. Alte 5 mandate sînt rezervate partidelor politice mici care nu au atins pragul electoral. Acestea sînt distribuite la nivel național.
Număr de alegători înregistrați: cca 6,7 milioane (2016).
Criterii de franciză:
Nu au dreptul să voteze membrii forțelor armate și ai poliției naționale, persoanele care și-au pierdut cetățenia sau li s-a suspendat dreptul de a alege.
Tehnologii moderne utilizate la ultimele alegeri:
Numărarea voturilor începe la ora 18:00 atunci cînd se închid secțiile de votare. Într-o primă etapă buletinele de vot sînt separate în teancuri de cîte 25-30 de buletine care, ulterior, sînt introduse într-un echipament special care le scanează, numără și totalizează. La final, echipamentul printează rezultatele numărării. După ce s-a finalizat procedura electronică de numărare, buletinele se numără manual și se întocmește un proces-verbal care se transmite prin sistemul electronic la organul ierarhic superior.
Thailanda
Parlament bicameral:
Camera reprezentanților – 500 membri, dintre care 375 aleși direct și 125 aleși indirect pe un mandat de 4 ani.
Senatul – 150 de membri, dintre care 77 aleși direct și 73 selectați pe un mandat de 6 ani.
Criterii de franciză:
Votarea este obligatorie. O secție de votare deservește aproximativ 800 de alegători. Este admisă votarea în afara țării la misiunile diplomatice și consulare. În cazul în care într-o anumită țară sînt mai puțin de 500 de alegători înregistrați, ambasadorul poate permite alegătorilor să voteze prin poștă. Pentru alegătorii care nu locuiesc în circumscripția lor, se organizează votarea prealabilă. Persoanele cu dizabilități au dreptul să fie asistate pe parcursul votării cu condiția respectării principiului votului direct și secret.
Numărarea are loc în aceeași zi cu votarea. Este un proces public, iar rezultatele votării pe secție de votare sînt anunțate imediat după finalizare.
Taiwan (Republica Chineză)
Sistemul electoral mixt:
Criterii de franciză:
Votarea pas cu pas:
Voturile sînt numărate în ziua votării.
Forumul Internațional privind Alegerile
În cadrul Forumului Internațional privind Alegerile organizat la Seul pe 12 aprilie curent de către Comisia Națională pentru Alegeri și A-WEB, de asemenea pe parcursul workshop-ului desfășurat la sediul A-WEB din Incheon, au fost dezbătute cîteva chestiuni importante din domeniul electoral: utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicare (TIC) în alegeri, promovarea participării femeilor în alegeri, asigurarea accesului la procesul electoral pentru alegătorii din categoriile marginalizate, rolul cetățenilor în dezvoltarea democrației.
Forumul reprezintă un eveniment anual care adună experți și practicieni din domeniul electoral pentru a le oferi posibilitatea să discute idei ce ar putea ajuta la perfecționarea sistemelor electorale și a democrației în lume. Forumul a fost lansat în anul 2011. În total au participat cca. 120 de persoane, reprezentați ai autorităților electorale din 35 de țări, ai organizațiilor internaționale (A-WEB, ACEEEO, IFES, International IDEA, OSCE/ODIHR, NDI etc.) și membri ai oficiilor diplomatice acreditate la Seul. Participarea reprezentanților organizațiilor internaționale și a experților electorali independenți a conferit evenimentului un plus de valoare. Aceștia au prezentat cele mai bune practici electorale, standarde și principii, studii care dau o viziune mai clară asupra provocărilor existente și măsurilor ce urmează a fi întreprinse pentru soluționarea/depășirea lor. În paralel cu forumul, a fost organizată și o expoziție a tehnologiilor moderne utilizate în alegeri.
Mai jos prezentăm subiectele dezbătute în sesiunile de lucru.
Tehnologiile informaționale și de comunicare (TIC) - pot fi utilizate pentru garantarea eficienței, corectitudinii și securității procesului electoral, pentru îmbunătățirea managementului electoral, reducerea costurilor/activităților logistice (pe termen lung), creșterea transparenței, garantarea unei accesibilități mai bune a procesului electoral, creșterea ratei de participare, simplificarea proceselor electorale. TIC mai pot fi folosite pentru organizarea activității interne a autorităților electorale, comunicarea cu subiecții electorali (cetățenii, media, partide politice, autorități electorale inferioare etc.) și realizarea anumitor procese electorale, cum ar fi: înregistrarea alegătorilor, verificarea identității alegătorilor, înregistrarea participării la vot, votarea (în secția de votare sau la distanță), numărarea buletinelor de vot/voturilor (electronic, prin intermediul mașinilor de numărare și/sau sortare), transmiterea rezultatelor votării.
Totuși, există preocupări legate de efectele adverse ce pot apărea în urma introducerii acestor tehnologii: existența decalajului de percepție și atitudine între diferite generații de alegători față de simplitatea utilizării și credibilitatea acestor tehnologii, dificultatea monitorizării, dificultăți privind întreținerea, păstrarea și actualizarea sistemelor, siguranța privind secretul votului, asigurarea finanțării și organizarea instruirilor, teama să nu se defecteze mașinile, pericolul atacurilor cibernetice, temerea pierderii controlului asupra administrării alegerilor. Participanții au identificat 4 categorii de state după atitudinea manifestată de acestea față de implementarea TIC în domeniul electoral:
Chiar dacă unele state utilizează tehnologii în procesul de votare sau de numărare automată a voturilor, sisteme de votare prin internet etc., acestea reprezintă mai degrabă mecanisme complementare, avînd rol de asigurare a încrederii alegătorilor față de alegeri și de minimizare a preocupărilor față de eventuale manipulări ale rezultatelor votării.
Deși internet banking devine tot mai des utilizat în Coreea de Sud, fiind astfel diminuată circulația banilor de hîrtie, faptul că TIC nu au înlocuit cu totul utilizarea buletinelor de vot tipărite și operațiile manuale nu pare să reprezinte o problemă serioasă în această țară. Totuși, de ce Coreea ezită să tehnologizeze în totalitate alegerile? De exemplu, chiar dacă se aplică o gamă largă de tehnologii în domeniul electoral, în același timp nu există scrutine în care să nu fie folosite buletine de vot pe hîrtie. În afară de aceasta, majoritatea soluțiilor TIC se aplică doar la votarea prealabilă, și nu în ziua votării.
În prezent, la nivel mondial sînt înregistrate următoarele tendințe influențate de provocările enumerate mai sus:
A-WEB promovează utilizarea TIC în procesul electoral. Asociația a oferit deja asistență Republicii Kîrgîze în tehnologizarea alegerilor. Ea poate oferi, la solicitare, următoarele servicii ce țin de implementarea TIC: consultanță pentru statele membre ce planifică introducerea sau modernizarea TIC, supravegherea/inspectarea programului TIC în alegeri/dezvoltarea serviciului/crearea acestuia, instruiri privind consolidarea capacității funcționarilor autorității electorale cu responsabilități în domeniul TIC, oferirea echipamentelor TIC/programelor/livrarea bunurilor/scrierea programelor ca parte a unui proiect ODA.
Rolul cetățenilor în dezvoltarea democrației este o problemă de care trebuie să țină cont autoritățile electorale. Multe instituții de management electoral au atribuția de educare a cetățenilor, bazîndu-se pe ideea că fiecare din ei joacă un rol hotărîtor în procesul electoral, ceea ce contribuie la organizarea unor alegeri libere și corecte. Spre exemplu, Institutul Coreean pentru Educație Civică (KOCEI), care este o agenție a Comisiei Electorale Naționale din Coreea, desfășoară programe de instruire în domeniul democrației adresate diferitor categorii sociale.
În prezentarea sa, reporterul revistei Joongang Daily, domnul Yun Seopk-Man, a vorbit despre aceea că democrația reprezentativă a început din momentul revoluției industriale bazate pe liberalism. De asemenea, a menționat că Adam Smith, în lucrarea sa ”Avuția națiunii”, spunea că economia poate să funcționeze bine în condițiile existenței unei piețe libere unde fiecare lucrează pentru propriul interes. Totodată, într-o altă lucrare – ”Teoria sentimentelor morale”, el vorbește de simpatie care este sentimentul de bază pentru a dărui fericire și a compătimi pe alții. În acest context, a adăugat că pe parcursul ultimelor decenii, Republica Coreea a cunoscut un progres economic enorm, ocupînd în prezent locul 11 în lume în rîndul celor mai dezvoltate state. Dar, se pare că în goana după creștere materială, coreenii au uitat de umanism care îi face pe oameni să se înțeleagă. Egoismul individual trebuie să ducă la creșterea bogăției națiunii și să contribuie la consolidarea binelui social. În caz contrar, urmărirea interesului personal va duce la un viitor sumbru pentru întreaga societate. Sistemul democratic nu poate garanta instaurarea unei democrații reale. Astfel, educarea unor cetățeni care să respecte normele legale și morale trebuie să reprezinte un punct de pornire pentru dezvoltarea comunității.
În perioada 1970-2014, numărul statelor ce organizează alegeri democratice a crescut de la 35 la 110. Cu toate că vedem o creștere a frecvenței alegerilor și multe persoane s-ar considera că locuiesc în state democratice, totuși se atestă o scădere considerabilă a ratei de participare la alegeri și lipsa progresului în ceea ce privește participarea femeilor, precum și a altor categorii social marginalizate (de ex. tinerii), la guvernarea țării. Prin urmare, nivelul democrației participative se află în regres începînd cu anul 1989. Există îngrijorări și vizavi de creșterea decalajului dintre cei de la guvernare și cei guvernați, ceea ce motivează electoratul să abordeze soluții netradiționale pentru a participa la procesul decizional. Aceste temeri sînt alimentate și de impactul banilor în politică, mai ales dacă provin din activități ilicite.
Folosirea tot mai largă a TIC în activitatea social-politică (mai ales în rîndul tinerilor), creșterea mișcărilor sociale și utilizarea mecanismelor democrației directe, combinate cu ascensiunea unor lideri ce se bucură de popularitate și se prezintă ca alternativă a partidelor politice existente, de asemenea practicile iresponsabile din politică converg spre ideea transformării organizațiilor politice tradiționale (sub aspectul politicilor, practicilor și procesului de luare a deciziilor) pentru a răspunde mai eficient tendințelor/provocărilor existente.
În acest context, este evident că cetățenii sînt interesați ca guvernarea și liderii să fie mai responsabili, iar ei să se implice mai mult în reformarea procesului democratic. International IDEA a oferit o metodologie de evaluare a calității democrației existente în stat – https://www.youtube.com/watch?v=Pdw9G1ZXCpM. Discuțiile despre calitatea democrației și mecanismele de responsabilizare a guvernării sînt utile pentru implicarea cetățenilor în treburile publice, pînă la desfășurarea alegerilor. Acestea pot ajuta la identificarea soluțiilor (de ex., pentru implicarea femeilor în politică, motivarea cetățenilor de a participa la procesul decizional) și la crearea asociațiilor obștești ce ar răspunde unor necesități social-politice particulare. Evaluarea propusă de International IDEA este o acțiune bidimensională, combinînd cercetarea cu dezbaterea. Procesul de evaluare poate fi lansat de oricine dintre cetățeni – academicieni, consilieri locali, oficiali guvernamentali, reprezentanți mass-media, activiști locali, reprezentanți ai grupurilor minoritare etc. Avînd în vedere că instituțiile de management electoral joacă un rol important în asigurarea democrației prin intermediul organizării și desfășurării alegerilor, ele, de asemenea, pot iniția astfel de evaluări.
Pentru ca actul guvernării să fie eficient și responsabil, trebuie asigurată transparența decizională și accesul cetățenilor la informație, să existe ”date guvernamentale deschise”. Analiza imparțială a proceselor electorale, realizată în mod corect, sistematic, independent și în timp util, reduce instabilitatea politică și crește încrederea societății față de guvernare. Pe de altă parte, cetățenii și concurenții electorali trebuie să-și poată comunica liber viziunile privind procesul de guvernare și afacerile publice.
Institutul Național pentru Democrație (NDI) a lansat resursa www.openelectiondata.net care se bazează pe promovarea a 9 principii privind datele electorale deschise. Pagina conține informații despre organizarea procesului electoral și module de instruire on-line de bază adresate cetățenilor, observatorilor, concurenților electorali, mass-media, autorităților electorale etc. O altă resursă dedicată monitorizării independente a alegerilor, inclusiv de organizațiile obștești, și adoptării codurilor de conduită în perioada electorală este http://www.gndem.org. GNDEM este un acronim pentru Rețeaua Globală a Observatorilor Electorali Naționali care este susținută la moment de 272 de organizații din 90 de state, 9 rețele regionale și 16 organizații internaționale.
În diferite state există multiple bariere ce împiedică implicarea cetățenilor în treburile publice – ascunse și/sau evidente, mici și/sau mari, - determinate de numeroși factori și ele trebuie eliminate, pentru garantarea drepturilor constituționale depline, fără deosebire de rasă, etnie, sex, vîrstă etc. În caz contrar, sufragiul universal și egal, de fapt, nu se realizează, iar credibilitatea guvernării este compromisă.
După 68 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului și 16 ani de la stabilirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, mai sînt necesare măsuri active pentru promovarea participării egale a femeilor în viața politică și în procesul decizional. Femeile sînt foarte active ca alegători, însă după statistica reprezentării lor în parlamente sau în autoritățile administrației publice locale situația este alta. La nivel mondial, 22,6% din deputați sînt femei, 16,7% din funcțiile ministeriale revin femeilor, în 25 de state funcția de șef al executivului este deținută de femei.
Conform unui studiu realizat de IFES în perioada 2012-2013, principalul obstacol pentru o reprezentarea mai largă a femeilor în organele elective vine din convingerile culturale / atitudinile sociale / mentalitatea patriarhală. Mai există obstacole legale, religioase, capacitate slabă a societății civile, influență mică a femeilor asupra politicului. La nivel global, 2/3 din persoanele adulte analfabete sînt femei, cîștigurile femeilor reprezintă 70-90 % din cele ale bărbaților, femeile dedică de două ori mai mult timp, față de bărbați, treburilor casnice. În timp ce unele țări au atins un progres considerabil în garantarea drepturilor egale pentru femei și bărbați, egalitatea de gen în politică rămîne a fi o problemă în majoritatea statelor lumii.
Femeile reprezintă jumătate din populația lumii. În opinia experților IFES, implicarea lor tot mai activă în viața politică poate duce la consolidarea culturii politice și a democrației, reducerea sărăciei și ridicarea standardelor de viață, preocuparea față de categoriile de alegători marginalizați, promovarea stilului de conducere prin colaborare, consolidarea păcii.
Introducerea cotelor poate mări numărul de femei deputați, însă nu neapărat va schimba și atitudinea sau rolul femeilor în procesul de luare a deciziilor. Cotele trebuie să fie însoțite de măsuri care să stimuleze/promoveze nu doar femei, ci femei cu un nivel înalt profesional și să consolideze capacitatea și eficiența femeilor legislatori.
Un alt instrument ar fi reglementarea clară și eficientă a finanțării politice, inclusiv a donațiilor și/sau limitelor de cheltuieli. Trebuie echilibrată sau eliminată finanțarea privată, prin promovarea celei publice și acordarea de stimulente prin intermediul finanțării de la buget. Aceste măsuri pot contribui la reducerea diferenței de finanțare între candidații femei și candidații bărbați.
Pentru a asigura o structură echilibrată sub aspect de gen în parlament este nevoie ca partidele să-și manifeste dorința de a promova femeile pe listele de candidați. Femeile urmează să ocupe poziții cheie în organele de conducere ale partidelor, de asemenea în diferite comisii. Pe de altă parte, femeile trebuie să valorifice oportunitățile oferite de cadrul legal.
O sarcină importantă a organismelor electorale este menținerea constantă a atenției societății asupra participării femeilor în viața politică, cu propunerea finală de a crea o societate mai inclusivă, democratică și prosperă. Autoritățile electorale sînt cele mai indicate instituții de a iniția forumuri publice pentru discutare și consultare, cu participarea ONG-urilor, mediului academic, instituțiilor publice implicate în procesul electoral și protecția drepturilor omului, partidelor politice și cetățenilor. Cele mai eficiente instrumente ce pot fi utilizate sînt campaniile de informare și educație civică, cursuri de instruire și mentorat care în timp vor putea duce la progresul societății și realizarea reformelor legislative.
Reprezentata Autorității Electorale Permanente din România (AEP), doamna Marcu Denisa-Violeta, a menționat că România nu este o excepție la capitolul reprezentării disproporționate a femeilor în politică. La moment, sînt întreprinse măsuri pentru amendarea legislației, precum și activități de educație civică, pentru stabilirea echilibrului de reprezentare a femeilor și bărbaților în funcții publice elective. Pentru a fi eficiente, aceste acțiuni urmează a fi susținute de către toți subiecții publici – instituții de stat, ONG-uri, partide politice și, înainte de toate, de către alegători. AEP a inclus pe agenda sa ca obiectiv prioritar îmbunătățirea reprezentării femeilor în alegeri, promovat atît la nivel național, cît și internațional. În 2015 au fost implementate măsuri legislative pentru asigurarea accesului egal la mass-media și excluderea violenței verbale și discriminatorii în campania electorală. La sfîrșitul aceluiași an un grup de senatori din diferite partide politice au înaintat o propunere legislativă privind implementarea listei de candidați echilibrate din punctul de vedere al genului, însă nu există siguranța dacă, o data implementată, aceasta va asigura promovarea femeilor în listă pe locuri eligibile.
Alegătorii marginalizați reprezintă indivizi sau grupuri față de care există riscul de a fi excluși din procesul electoral și care suscită o atenție specială din partea autorităților electorale, pentru asigurarea faptului că participarea lor nu va fi împiedicată sau inhibată.
Conform ACE Electoral Knowledge Network, categorii de grupuri marginalizate pot fi următoarele: oficialii electorali, alegătorii aflați peste hotarele țării, refugiații, persoanele strămutate în interiorul țării, nomazii, emigranții, alegătorii aflați în locuri greu accesibile, minoritățile, persoanele cu dizabilități, bolnavii, deținuții, femeile, forțele de securitate, alegătorii tineri sau cei care votează pentru prima dată.
În cadrul sesiunii, delegații din partea autorităților electorale au prezentat situația din propriile lor țări și măsurile luate pentru asigurarea accesibilității procesului electoral. S-a conchis că în majoritatea cazurilor excluderea barierelor privind participarea categoriilor social marginalizate la acțiunile publice trebuie să reprezinte o prioritate națională, și nu doar o problemă ce ține nemijlocit de organizarea și desfășurarea alegerilor. Prin urmare, pentru soluționarea acestor probleme este necesară implicarea autorităților administrației publice centrale și locale, a societății civile și a altor subiecți interesați.
Concluzii
Deseori observăm promovarea soluțiilor TIC în domeniul electoral ca instrument de abordare a deficiențelor de capacitate, a problemelor de procedură sau a punctelor slabe ale integrității proceselor electorale. Însă există dubii că automatizarea unui proces defectuos ar putea îmbunătăți acest proces. Dacă există un proces electoral bun, automatizarea poate crește viteza și eficiența acestuia, însă va reduce din transparență și, drept consecință, va putea fi afectată încrederea în alegeri. Cea mai corectă cale pentru implementarea tehnologiilor în alegeri poate fi găsită prin discuții active la acest subiect, din diferite perspective, și găsirea unui numitor comun între toate părțile interesate. Mai întîi urmează a fi efectuat un studiu de fezabilitate ⇒ după aceea selectat modelul potrivit ⇒ apoi pilotat sistemul ⇒ după care implementat parțial/complet. Se recomandă efectuarea testării la început în alegerile care nu sînt publice. Totodată, trebuie prevăzute și mecanisme de prevenire a fraudelor și de garantare a transparenței procesului. De exemplu, Curtea Constituțională a Germaniei a hotărît că alegătorii trebuie să aibă posibilitatea să-și verifice votul la calculator prin pași simpli, fără a avea cunoștințe extinse în ale calculatorului.
Alegerile parlamentare desfășurate în Republica Coreea la 13 aprilie 2016 au fost bine organizate și s-au derulat într-o atmosferă calmă, fără probleme majore. În această țară există un grad înalt de credibilitate față de organizarea procesului electoral atît din partea partidelor politice, cît și din partea cetățenilor. Coreea reprezintă un model de bune practici, avînd un proces electoral automatizat ce garantează rapiditate și eficiență. Rezultatele votării au fost aduse la cunoștința publicului în doar cîteva ore. În contextul existent în Republica Moldova, soluții de genul celor utilizate în Coreea ar putea deveni o provocare dacă s-ar implementa în țara noastră. De exemplu, procedurile ce țin de numărarea și totalizarea rezultatelor votării în centre mari, ce presupun transportarea urnelor de vot împreună cu buletinele de vot, ar putea fi considerate riscante pentru integritatea procesului. În afară de aceasta, mașinile de numărare/sortare a buletinelor de vot pentru toate secțiile de votare sînt destul de costisitoare. În Republica Coreea credibilitatea procesului nu este știrbită și acest fapt se datorează transparenței la transportarea urnelor și nivelului înalt al culturii politice.
Se propune examinarea posibilității implementării în Republica Moldova a următoarelor practici electorale:
Adresa: Vasile Alecsandri, 119, Chişinău Republica Moldova
Tel.: (+373 22) 251-451 Fax: (+373 22) 234-047
Email: info@cec.md