În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu, a vorbit despre alegerea sa în fruntea instituției, ce acțiuni a reușit să întreprindă în primele zile de lucru, care sunt prioritățile trasate pe termen scurt și mediu, cînd va începe instituția pregătirile pentru alegerile prezidențiale, dar și alte aspecte importante.

T.: Doamna Russu, recent ați fost numită în funcția de președinte al CEC. Înainte de prima ședință a noii componențe v-ați așteptat că anume Dumneavoastră veți conduce această instituție?

A.R.: Procedura de alegere a conducerii CEC este una ordinară, fiind reglementată de Codul Electoral. Toți membrii CEC au avut șanse egale pentru a fi înaintați și ulterior aleși în una dintre funcțiile de conducere ale CEC. Pe această cale, aș dori să aduc mulțumire colegilor pentru aprecierea și încrederea acordată.

T.: Numirea în funcția de președinte al CEC este o înțelegere între partidele parlamentare?

A.R.: După cum am menționat anterior, alegerea președintelui CEC este prerogativa membrilor Comisiei, care și-au exprimat opțiunea prin vot în ședință publică. Personal, nu cunosc despre existența unei înțelegeri între partidele parlamentare. Respect decizia adoptată de colegi și-mi asum responsabilitatea mandatului împreună cu ei.

T.: Ce acțiuni ați reușit să îndepliniți în primele zile de lucru?

A.R.: În aceste zile iau cunoștință de specificul activității CEC, de organizarea activității aparatului Comisiei. CEC nu înseamnă doar perioada electorală, activitatea noastră este mult mai voluminoasă și presupune activități zi de zi.

Totodată, depun tot efortul pentru a continua implementarea cu succes a planului de activitate al CEC. Printre acțiunile deja întreprinse aș menționa convocarea și desfășurarea primei ședințe a Comisiei în noua componență, participarea la prezentarea studiului de fezabilitate ”Introducerea votului prin internet în Republica Moldova: Principalele constatări și recomandări”, desfășurarea seminarului de instruire „Mass-media și alegerile”. De asemenea, dezvoltăm în continuare relațiile de colaborare cu subiecții interesați, inclusiv cu societatea civilă.

T.: Ce priorități ați trasat pe termen scurt, dar pe termen mediu?

A.R.: Una dintre prioritățile de bază este organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale, planificate pentru data de 30 octombrie 2016. Va fi un prim test de profesionalism al noii componențe a Comisiei. Pe termen mediu, mi-am propus realizarea cu succes a activităților incluse în planul strategic al Comisiei pentru anii 2016-2019. În activitatea curentă voi întreprinde măsurile necesare pentru ca autoritatea să rămînă și în continuare o instituție deschisă, transparentă, profesionistă, ce asigură un cadru electoral accesibil, în care toți cetățenii au încredere. Percepția opiniei publice vizavi de instituția electorală s-a schimbat.

Trebuie să înțelegem că, în materie de alegeri competența Comisiei este de natură tehnică și organizatorică, deasupra oricăror interese. Misiunea noastră este informarea corectă și îndrumarea cetățeanului să-și exercite drepturile electorale, ba mai mult – încurajarea cetățeanului să se implice în procesele electorale.

Obiectivul final al activității CEC, prin lansarea noilor proiecte, continuarea celor în derulare, este de a cîștiga încrederea cetățenilor în puterea votului lor și în corectitudinea alegerilor.

T.: În ce măsură mizați pe ajutorul și experiența fostului președinte dr. Iurie Ciocan și ex-secretarului dl Andrei Volentir în exercitarea mandatului de președinte?

A.R.: Votul președintelui CEC are aceeași putere juridică cu votul celorlalți membri ai Comisiei. În activitatea mea mizez pe profesionalismul colegilor și experiența vastă în domeniul electoral.

T.: Cînd va începe CEC pregătirile pentru alegerile prezidențiale? Dar și ce urmează să facă în acest sens? 

A.R.: Alegerile nu reprezintă doar o singură zi, atunci cînd alegătorii vin la urnele de vot.

Alegerile sînt un proces compus din anumite activități ce se realizează la diferite etape de pregătire a evenimentului electoral. Pregătirea pentru un scrutin nou începe după validarea rezultatelor alegerilor desfășurate. Deci, putem spune că organizarea alegerilor poartă un caracter ciclic.

În cazul alegerilor prezidențiale din acest an, pregătirile au demarat odată cu adoptarea hotărîrii Curții Constituționale, prin care a fost restabilit dreptul cetățenilor de a-și alege Președintele țării prin vot direct. Pînă în prezent au fost și continuă să fie întreprinse acțiuni de ajustare a cadrului legal, planificare financiară, invitarea observatorilor internaționali, înregistrarea prealabilă a cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot care în ziua alegerilor se vor afla în străinătate, elaborarea programului calendaristic etc. Realizarea acțiunilor preconizate pentru perioada electorală va începe imediat cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la modificarea și completarea Codului electoral și hotărîrii privind stabilirea datei alegerilor prezidențiale.

T.: Care, în opinia Dumneavoastră, va fi cea mai mare provocare în alegerile prezidențiale?

A.R.: Procedura de organizare și desfășurare a alegerilor prezidențiale nu va fi una foarte diferită de alte scrutine. În opinia mea, cea mai mare provocare va fi colectarea semnăturilor în listele de subscripție de către grupurile de inițiativă pentru înregistrarea concurenților electorali.

T.: Vor fi introduse anumite inovații în alegerile prezidențiale?

A.R.: Introducerea inovațiilor în domeniul electoral țin de realizarea obiectivelor strategice, prin urmare implementarea acestora este planificată pentru alegerile ordinare. Cu referire la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din anul curent, putem remarca unele noutăți rezultate din amendarea Codului electoral de către Parlamentul Republicii Moldova. Printre acestea menționăm: finanțarea partidelor politice din bugetul de stat; necesitatea colectării semnăturilor și depunerii la CEC a listelor de subscripție de către toți candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova; începerea campaniei electorale pentru toți concurenții electorali la aceeași dată, respectiv – nu mai devreme de 30 de zile pînă în ziua alegerilor.

T.: Ați reușit să evaluați situația electorală? Cum o apreciați?

A.R.: Dacă vă referiți la capacitatea Comisiei de a gestiona organizarea alegerilor, nu încape îndoială că instituția va depune efort maxim pentru ca aceste alegeri să se desfășoare în mod liber, corect, democratic și transparent.

T.:  În opinia Dumneavoastră, ce ar trebui de schimbat în legislația electorală pe viitor? Ce părere aveți despre sistemul electoral mixt și cel uninominal?

A.R.: În urma  scrutinelor din anii 2014 și 2015, CEC a elaborat o serie de propuneri cu privire la modificarea și completarea Codului electoral care urmează să fie transmise Ministerului Justiției. Procesul la care mă refer era în plină desfășurare și imediat după încheierea scrutinului prezidențial efectele acestuia pot deveni palpabile. Cu referire la cele 2 tipuri de sisteme electorale, aș dori să menționez că ambele au punctele sale forte și slabe, vom găsi argumente teoretice și din partea susținătorilor sistemului electoral uninominal, dar și din partea susținătorilor sistemului mixt. Totodată, ține de competența Parlamentului să decidă ce tip de sistem electoral să fie aplicat și la care alegeri.

Sursa: www.tribuna.md