Iurie Ciocan:Alegătorii noştri merită să ştie de unde are partidul bani

In contextul raportului final OSCE asupra alegerilor locale generale, Presedintele Comisiei Electorale Centrale ne spune cum se reflecta reprezentarea politică asupra activităţii CEC si in special asupra procesului electoral. Care este in conceptia lui dr. Iurie Ciocan unica cale pentru a edifica un sistem politic legal care nu ar avea la bază corupţia si ce ne impiedica sa definitivam Registrul Electronic al Alegatorilor aflati din interviul care urmeaza.

OSCE consideră că în cadrul Comisiei Electorale Centrale a Moldovei nu este respectat echilibrul politic. Una dintre recomandările observatorilor în urma alegerilor locale generale din acest an se referă la necesitatea de a revizui reprezentarea partidelor parlamentare în cadrul CEC. Credeţi că au dreptate?

Unii încearcă sa speculeze pe marginea acestui raport, noi insa întelegem seriozitatea unui asemenea document si îl tratăm cu deplina răspundere. In general, eu consider că reprezentarea politică în Comisia Electorală Centrală este o cale greşită şi am vociferat acest lucru de mai multe ori, inclusiv în Parlamentul Republicii Moldova. Cat priveste echilibru sau dezechilibru, pentru mine este absolut străină o asemenea abordare deoarece Comisia Electorală Centrală este prin definitie un organ independent, echilibrat şi echidistant faţă de toţi concurenţii electorali, partidele politice din Republica Moldova. CEC a fost constituită în conformitate cu prevederile Codului electoral, nici o literă din Cod nu a fost violată. Aşa cum a fost prevăzut în lege, aşa şi s-a procedat. Toate fracţiunile parlamentare sunt reprezentate în mod corespunzător. Nu văd cum am putea vorbi de echilibru sau dezechilibru.

Daca totuşi se ajunge la o revizuire a reprezentării politice in CEC, consideraţi oportun ca opoziţia sa deţină majoritatea in Comisie? De ce?

Cred ca este corect şi necesar ca tot ce se întamplă în Comisia Electorală Centrală să fie în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare. Toate revizuirile care vor avea loc în viitor în legislaţia electorală vor avea efect juridic asupra viitoarei componenţe a Comisiei Electorale Centrale. Noi, toţi cei nouă membri, în conformitate cu Codul electoral şi Constituţia Republicii Moldova, suntem inamovibili din funcţiile de membri ai Comisiei Electorale Centrale. Noi nu putem fi excluşi din CEC din considerente de oportunitate politică, ci doar in cazurile expres prevazute de legislatie.

Componenţa actuala a Comisiei Electorale Centrale este formată din oameni profesionişti, majoritatea cu studii juridice, care au experienta in domeniu fie în calitate de fosti reprezentanţi ai concurenţilor electorali pe langă organele electorale, fie nemijlocit ca membri ai diferitor organe electorale. În cadrul alegerilor locale noi am demonstrat ca putem face fata tuturor provocărilor ce apar în organizarea alegerilor. 

Ocupaţi diferite funcţii în CEC începând cu 2003 şi puteţi compara cele 3 componenţe nominale cu care aţi lucrat. Este sau nu aceasta componenţă mai politizată ca precedentele?

Nici una din componenţele Comisiei Electorale Centrale din care am făcut eu parte nu poate fi calificată drept politizată. Daca doriti, putem examina sub aspect obiectiv fiecare componenţă în parte.

Pentru cariera mea de functionar electoral a fost marcant faptul că am muncit în una din primele componenţe, în care membrii nu erau desemnati pe criterii politice. Atunci trei membri veneau din partea puterii legislative, trei – din partea puterii judecătoreşti şi trei – din partea puterii executive.  Sapte din nouă membri ai Comisiei Electorale Centrale au fost magistraţi, cu vechime considerabila in munca de judecători. Eu tin la formula aceasta si o consider destul de reusita. Anume in acea componenta eu am învăţat foarte multe lucruri despre ceea ce înseamnă echilibru, echidistanţă şi corectitudine în acţiuni.

Sper ca in cazul in care pe viitor se va ajunge la modificarea Codului electoral în esenţa sa să fie atinsă şi procedura de constituire a organelor electorale în vederea excluderii nominalizării politice. Consider ca aceasta creează suspiciuni nefondate asupra implicării politicului în activitatea electorală. 

Personal nu am fost membru nici al unui partid politic şi nu am reprezentat niciodată interesele vreunui partid politic. Pentru mine, ca specialist in domeniul electoral, unica posibilitate de a ajunge in componenţa Comisiei Electorale Centrale, in conditiile legii actuale, este de a fi înaintat din partea unui sau altui partid parlamentar. In acest caz nu conteaza absolut deloc care partid a facut desemnarea. Faptul că nominalizările se fac pe criterii politice nu depinde de mine.

Cum se reflecta reprezentarea politică asupra activităţii CEC si in special asupra procesului electoral?

Discutiile din societate pot fi calificate drept presupuneri: uite dacă e delegat din partea partidului X inseamna ca il reprezinta si ii face jocul. Eu încă o dată resping orice presupuneri de acest gen ca nefondate şi remarc că obiecţii asupra calităţii muncii prestate de către membrii Comisiei Electorale Centrale în actuala componenţă, eu personal nu am.

Comisia a organizat un concurs TVC. Ce vrea CEC sa obţină prin astfel de activităţi? Cat de justificaţi sunt banii bugetari alocaţi? 

Concursul TVC se încadrează într-o activitate generală, desfasurata anual, denumită de noi "Ziua tînărului alegător". Prin intermediul acestei activitati promovăm valorile democratice si necesitatea implicarii tinerilor în viata comunitatii.

În acest an, în premieră, am organizat un concurs umoristic pe tematica electorala intre tinerii alegători. Este probabil putin mai neobisnuit la prima vedere, dar eu personal am rămas mulţumit de rezultatele obţinute. Implicarea Companiei publice Teleradio Moldova, ca partener media, sporeste numarul de persoane beneficiare a acestui produs. Pe viitor am putea atrage în această activitate şi aripile de tineret a partidelor politice, ceea ce ar promova valorile democratice şi principiile democraţiei electorale.

In afara de aceasta masura de educatie civica noi mai practicăm întalniri la direct cu tinerii alegători în cadrul instituţiilor superioare şi învăţămînt mediu. Planificăm, de asemenea, aşa-numitele ore ale democraţiei în cadrul instituţiilor de învăţămînt, cand profesorii de ştiinţe sociale sau diriginţii de clase discuta despre drepturile electorale în baza unui plan general oferit de către Comisia Electorală Centrală în colaborare cu Ministerul Educaţiei.

În ultimul timp conceptul de "planificare strategică" este la modă. Ştim că şi CEC s-a apucat de planificare. Ce presupune dezvoltarea strategică pentru CEC?   

Noi nu facem ceva doar pentru ca este la moda. În componenţa actuală am simţit necesitatea de a elabora un plan strategic de activitate al Comisiei Electorale Centrale. Am pornit de la ideea că planul ar trebui să fie bazat pe un mandat al Comisiei Electorale Centrale. Ulterior, în cadrul discuţiilor în diverse grupuri de lucru, am constatat că ar fi mai corect să ne axăm pe planificarea activităţii CEC în baza unui ciclu electoral. Avand in vedere faptul ca acum alegerile parlamentare se desfasoara mai des decat o data la 4 ani si este greu de apreciat durata unui ciclu electoral, am ales ca punct de referinta alegerile locale. Astfel noi planificam strategic activitatea Comisiei pentru perioada cuprinsa intre doua scrutine locale generale.

De ce avem nevoie de planificare strategica?! Nu pentru ca este un trend ci pentru ca vrem ca toată lumea, inclusiv clasa politică, alegătorii si comunitatea internaţională sa inteleaga ce este Comisia Electorală Centrală, care sunt valorile împărtăşite de noi, care sunt viziunile noastre asupra activităţii Comisiei, care sunt paşii pe care vrem să-i întreprindem în perioada imediat următoare si unde vrem să ajungem pană în anul 2015.

Toate aceste lucruri sunt în detaliu descrise în proiectul de plan strategic care va fi dezbatut în cadrul şedinţei Comisiei Electorale Centrale pe parcursul lunii curente. Noi am consultat proiectul acestui plan cu societatea civilă, partidele politice si partenerii internaţionali ai CEC.  Toate aceste entităţi au avut lucruri bune de spus pentru a completa proiectul de plan. Dupa  aprobare acest document va deveni un plan de acţiuni pentru viitorii patru ani.

De ani buni de zile auzim de Registrul electronic al alegatorilor si avantajele acestuia. La ce etapa de implementare suntem in prezent?

Este o iluzie sau asa-zisa "pierdere în timp" atunci cand spunem "de ani buni". Legea nr. 101 cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri", care prevede implementarea Registrului electronic al alegătorilor, a intrat in vigoare in anul 2009.

In perioada 2009-2011 am reuşit să realizăm lucruri extrem de importante. Chiar dacă cineva nu observă, noi ca specialişti şi misiunile de observatori, şi partidele politice, şi societatea civilă implicată în monitorizarea proceselor electorale vedem aceste lucruri.

A fost elaborata baza de date a Comisiei Electorale Centrale in care sunt înscrişi toţi alegătorii din Republica Moldova. De cateva ori la rand am testat acest Registru electronic al alegătorilor în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, referendumului constituţional şi alegerilor locale. De fiecare dată, în urma greşelilor observate, l-am perfecţionat. Astăzi, pot declara cu toată certitudinea că suntem pregătiţi pentru implementarea Registrului electronic al alegătorilor în plan naţional cu o singură condiţie – alocarea resurselor financiare necesare. Baza de date centrală este deja pregătită, programele soft necesare pentru tehnica computerizată exista, un grup de specialişti este gata sa deserveasca sistemul, sunt elaborate si programe de instruire pentru operatorii din teritoriu. Daca vor fi resurse sa procuram cel puţin 4000 de computere si 4000 de conexiuni on-line (cate doua in fiecare birou electoral), eu nu văd ce ne-ar încurca să lansăm Registrul electronic.

Sunteţi unul dintre avocaţii transparentei in finanţarea partidelor in campanie. Chiar credeţi ca in condiţiile R. Moldova ar fi posibilă o monitorizare strictă a cheltuielilor şi aplicarea sancţiunilor pentru cei care nu respecta legea? De ce si cum?

Dacă nu aş crede în aceste lucruri, nu le-aş promova cu atata insistenţă. Poate ele par prea idealiste la etapa actuală, dar consider ca societatea si organele electorale trebuie sa cunoasca provenienţa deplină a banilor utilizaţi în campaniile electorale de către partidele politice. Sunt convins că este unica cale pentru a edifica un sistem politic legal care nu ar avea la bază corupţia. Un partid politic care in lupta pentru putere corupe alegătorul devine promotorul acestor acţiuni atunci cand ajunge la guvernare. Noi nu vom permite asemenea abordări şi vom promova, în limita competenţelor pe care le avem, modificarea legislaţiei sub aspectul înăspririi pedepselor si clarificării regulilor de joc astfel incat cei implicaţi în procesele electorale să aibă posibilitatea să-şi colecteze legal sursele pentru întreţinerea partidului şi să declare legal aceste surse la capitolul venituri.

Noi credem ca măsurile despre care am vorbit urmează a fi implementate în paralel cu alocarea finanţării de la bugetul de stat pentru partidele politice. Cat de mica nu ar fi această finanţare, ea trebuie să existe. In acest caz am putea cere de la partidele politice o evidenţă mai clară, mai transparentă a finantelor proprii. Sunt ferm convins că alegătorii noştri merită să ştie de unde are partidul bani, caţi are şi pentru ce îi cheltuie.  

Ion Toma

allmoldova

Ion Toma

allmoldova